România, ”proasta satului”. Ca să nu dea bani, statul și-a asumat să primească și să întrețină 660 de imigranți

După Germania și Franța, România și-a asumat cei mai mulți imigranți relocați începând din luna iunie a acestui an. Dacă celelalte state au preferat să accepte simbolic ceva imigranți, să dea bani sau pur și simplu să spună ”pas” Comisiei Europene, țara noastră s-a angajat să primească și să întrețină nu mai puțin de 660 de imigranți. Asta înseamnă să le găsească locuințe, probabil din cele pierdute de românii care nu își vor putea plăti birurile, să-i hrănească, să-i școlarizeze, eventual, și să le asigure servicii medicale gratuite.

În Decizia de punere în aplicare  (UE) 2025/2642 a Consiliului Uniunii Europene privind stabilirea rezervei anuale de solidaritate pentru 2026, de la sfârșitul lunii trecute, România apare în Top 3 al țărilor care și-au asumat cei mai mulți imigranți relocați. Comisia Europeană a stabilit că pentru a asigura o distribuire echitabilă a răspunderii, rezerva anuală de solidaritate pentru 2026 ar trebui să acorde un sprijin eficace statelor membre aflate sub presiune migratorie.

Comisia a identificat Grecia, Spania, Italia și Cipru ca state membre aflate sub presiune migratorie, în Spania și Italia fiind identificat un număr mare de debarcări efectuate în urma operațiunilor de căutare și salvare. În plus, identificarea nevoilor de solidaritate a ținut seama de situația globală din Uniune, inclusiv de faptul că 12 state membre sunt expuse riscului de presiune migratorie, și anume Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia și Finlanda, și de faptul că șase state membre se confruntă cu o situație migratorie semnificativă, și anume Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Croația, Austria și Polonia, se precizează în Decizia Consiliului.

 21.000 de africani

Nevoile de solidaritate pentru 2026 pentru rezerva anuală de solidaritate la nivelul Uniunii au fost identificate ca fiind 21.000 în ceea ce privește relocările și 420 de milioane euro în ceea ce privește contribuțiile financiare. Astfel, primul ciclu anual de gestionare a migrației al Uniunii și angajamentele de solidaritate aferente vor începe să fie implementate începând cu 12 iunie 2026, dat fiind ritmul inconstant al sosirilor ilegale în statele membre beneficiare pe parcursul anului, care se traduce de regulă prin creșterea numărului sosirilor ilegale în a doua jumătate a anului, susține Comisia Europeană. În acest sens, un procent de 42% din rezerva anuală de solidaritate pentru 2026 urmează să fie pus la dispoziția Spaniei și Italiei.

România avea de ales

Statele UE aveau de ales între trei tipuri de măsuri de solidaritate, și anume relocările, contribuțiile financiare și măsurile de solidaritate alternative, toate fiind considerate ca având o valoare egală.

”Este la latitudinea fiecărui stat membru să decidă pentru ce tip de măsură de solidaritate își va asuma angajamente, inclusiv utilizând posibilitatea de a angaja o combinație de diferite tipuri de măsuri de solidaritate, precum și posibilitatea de a-și asuma doar măsuri de solidaritate alternative. În cadrul implementării rezervei anuale de solidaritate pentru 2026, ca primă rezervă de solidaritate anuală, angajamentele statelor membre privind contribuțiile financiare pot fi ajustate pentru a îmbrăca alte forme de sprijin de solidaritate”, a transmis Comisia Europeană.

Ungaria și Slovacia i-au dat flit Ursulei

Cele mai multe relocări ale imigranților au fost acceptate de Germania, cu un număr de 4.555, și de Franța, cu un număr de 3.361. Pe locul trei s-a situat, culmea, România, care s-a obligat să preia 660 de imigranți, urmată de Bulgaria, care și-a asumat 214. La contribuții financiare, fără relocarea imigranților, bineînțeles, cele mai mari sume le-au anunțat Spania – 42 milioane de euro, Olanda – 21,9 milioane de euro, Belgia – 12,9 milioane de euro și Suedia – 11,6 milioane de euro. La măsuri de solidaritate alternative, Italia va contribui cu 54 milioane de euro. Cei mai puțini bani la aceste măsuri vor fi dați de Malta și Estonia, sub 300.000 de euro. La polul opus s-au remarcat Ungaria și Slovacia, care au decis să nu plătească vreun euro pentru măsuri și să nu accepte niciun imigrant pe teritoriul lor.