Eurostatul a realizat o statistică a copiilor care suferă de privațiuni materiale, plasând România pe primul loc la acest capitol. Cei mai mulți copii expuși sărăciei provin din părinți fără studii superioare. Și în ce privește riscul deprivării materiale și sociale severe în rândul tinerilor cu vârste între 15-29 de ani, România ocupă tot primul loc în Uniunea Europeană, urmată de Bulgaria și Grecia.
În 10 țări din UE, peste jumătate dintre copiii cu părinți care au studii inferioare s-au confruntat cu privațiuni materiale, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în România (85%), Bulgaria (83%) și Ungaria (78%), iar cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Polonia (9%), Germania și Estonia (fiecare 16%), arată Eurostat.
Rata de privare specifică copilului este procentul copiilor sub 16 ani care suferă din cauza lipsei forțate a cel puțin trei articole din: haine noi, două perechi de pantofi, fructe și legume proaspete zilnic, carne, pui, pește zilnic, cărți potrivite, echipament de agrement în aer liber, jocuri de interior, activități de agreement, sărbători, invită prieteni, excursii școlare, vacanță, înlocuire mobilier uzat în gospodărie, restanțe la utilități, internet, casă suficient de caldă și mașină a familiei.
Numai copiii cărora le lipsește un articol din motive de accesibilitate (și nu prin alegere sau din alte motive) sunt considerați lipsiți de acest articol. Cei cărora le lipsește articolul „din alte motive” sunt tratați, împreună cu cei care au articolul, ca neprivați, precizează Eurostat. În 2021, 13 % dintre copiii aflați în întreținere care trăiesc în gospodăriile UE s-au confruntat cu privațiuni materiale specifice copilului. Acest lucru poate fi atribuit diverșilor factori, doi factori cheie fiind componența gospodăriei și nivelul de educație al părinților, care este adesea legat de situația lor pe piața muncii.
Tinerii, cei mai afectați
În UE, în 2021, rata deprivării materiale și sociale severe în rândul tinerilor (cu vârste între 15-29 de ani) a fost de 6,1%, în timp ce rata deprivării materiale și sociale severe în rândul populației totale (toate persoanele care trăiesc în gospodării private cu vârsta de 0 ani și mai mult) a fost ușor mai mare, de 6,3%. Dintre țările UE, cea mai mare proporție de tineri care au fost grav defavorizați din punct de vedere material și social în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%).
Pe de altă parte, proporția a fost mai mică de 3% în 11 din cele 26 de state membre ale UE cu date disponibile: Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Țările de Jos, Croația, Slovenia, Finlanda, Austria și Estonia. Rata de risc de sărăcie în UE a fost mai mare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani decât pentru populația totală (20,1% față de 16,8%; o diferență de 3,3 puncte procentuale). Aceasta s-a manifestat în 19 țări UE, cel mai mare decalaj între cele două fiind observat în Danemarca (12,3% din populația totală expusă riscului de sărăcie, comparativ cu 25,6% dintre tineri) și Suedia (15,7% față de 24,6%).
Cele mai vizibile diferențe au fost observate în Letonia (23,4% din populația totală expusă riscului de sărăcie față de 17,0% dintre tineri), Malta (16,9% față de 11,3%), Estonia (20,6% față de 15,7%) și Croația ( 19,2% comparativ cu 14,7%).
Occidentalii nu cresc copii
Potrivit Eurostat, în statele UE, jumătate din toți copiii cu vârsta mai mică de trei ani au fost îngrijiți exclusiv de părinți. La nivel național, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (77%), Cehia (72%) și Bulgaria (68%). La nivel european, 36% dintre copiii cu vârsta mai mică de 3 ani erau în îngrijire formală cel puțin o oră pe săptămână. Dintre țările UE, Olanda a înregistrat cea mai mare pondere (74%), urmată de Danemarca (69%) și Luxemburg (62%). Mai puțin de un sfert (21%) au fost îngrijiți de îngrijitori profesioniști, bunici, alți membri ai gospodăriei (cu excepția părinților), alte rude, prieteni sau vecini. În Olanda și Cipru (ambele 45%), urmate de Grecia (44%), această formă de îngrijire a fost predominantă.