România a ajuns una dintre destinațiile preferate ale teroriștilor, care folosesc teritoriul țării atât pentru tranzit pentru a participa la lupte în alte state, cât și pentru refugiu, se arată în Strategia națională privind imigrația. Guvernul susține că este necesară verificarea trecutului combatant și ale posibilelor conexiuni teroriste ale unor persoane venite pe fluxuri de migrație ilegală, deși acest lucru este aproape imposibil.
Numărul imigranților care solicită azil sau protecție internațională în România a crescut îngrijorător, urmând ca fenomenul să se amplifice odată cu retragerea SUA din Afganistan. Potrivit Strategiei naționale privind imigrația, elaborată de Guvern, în acest moment România se află în atenția străinilor originari din state cu problematică teroristă activă, ca loc de tranzit sau refugiu, fiind plasată pe mai multe rute de tranzit pe relația Orientul Mijlociu & Africa de Nord/ Afganistan & Pakistan (MENA/ Af-Pak) – Europa.
În contextul conflictelor armate din regiunile respective, au fost identificate situații în care indivizi proveniți din state europene – teroriști itineranți/Foreign Terrorist Fighters/ Returnees – au intenționat tranzitarea teritoriului național pentru a participa la luptă ca membri ai diverselor organizații teroriste. Totodată, există un număr ridicat de străini care părăsesc teritoriul României după ce solicită statului român protecție internațională, fiind apoi depistați fie cu ședere ilegală, fie solicită din nou protecția altui stat membru. Guvernul consideră că este necesară verificarea trecutului combatant și ale posibilelor conexiuni teroriste ale unor persoane venite pe fluxuri de migrație ilegală, printre care s-ar putea regăsi și operativi trimiși cu sarcini în Europa, foști membri ai unor organizații teroriste, infiltrați în fluxurile de migrație ilegală.
Riscuri pentru securitatea națională
Foarte frecvent, migranții nu dețin documente sau utilizează documente false, se arată în Strategie, iar posibilitățile de verificare a identității și istoricului acestora în statele de proveniență, care sunt confruntate cu insecuritate cronică, războaie civile și terorism, sunt reduse. ”Din punct de vedere securitar, prezența unor astfel de persoane în fluxurile de migrațiune, aflate în tranzit sau care doresc să se stabilească pe teritoriul României generează riscuri directe la adresa climatului de securitate prin constituirea pe teritoriul național de puncte de sprijin pentru organizații teroriste/jihadiste și prin testarea de rute de deplasare pentru operativii și recruții acestor organizații în/din arealul Siria-Irak. De asemenea, există riscuri privind radicalizarea comunităților musulmane din România/Europa, precum și de implicare directă în acte violente sau teroriste în România/Europa, având în vedere expertiza/trecutul combatant”, se precizează în Strategia națională privind imigrația.
Greu de returnat
În ceea ce privește domeniul returnării imigranților, este nevoie să se investească în capacitatea de a asigura reacții rapide și multidisciplinare pentru gestionarea cazurilor individuale de returnare. Astfel, pentru o politică de returnare eficientă, se urmărește prevenirea sustragerii, prin reținerea în centre de custodie publică a persoanelor care au primit o decizie de returnare și care prezintă semne că nu o vor respecta, eliminarea ineficiențelor prin scurtarea termenelor pentru recursuri, emiterea sistematică de decizii de returnare fără dată de expirare și combinarea deciziilor privind încetarea șederii legale cu emiterea unei decizii de returnare, se mai arată în Strategie.