AcasăSOCIALRevoluție în Sănătate. Fără excepții la CASS, co-plată și asigurări private

Revoluție în Sănătate. Fără excepții la CASS, co-plată și asigurări private

Alexandru Rafila marșează pe asigurările private și pe contribuții personale

Proiectul Strategiei Naționale de Sănătate 2023- 2030 prevede schimbări fundamentale în sectorul sanitar. Cele mai importante  sunt cele legate de creșterea finanțării prin eliminarea excepțiilor de la contribuția la CASS, introducerea co-plății și extinderea asigurărilor private. În ce privește co-plata, acesta va fi introdusă aproape pentru toate serviciile medicale care nu constituie urgențe.

Strategiile din Sănătate din ultimii 15 ani nu au avut efecte notabile, susține Ministerul Sănătății, care promite schimbări revoluționare prin strategia pe următorii 7 ani. Un obiectiv primordial al strategiei este creșterea veniturilor și diversificarea surselor de finanțare, cu asigurarea protecției financiare a grupurilor vulnerabile. Astfel, se va acționa pe două paliere. Unul va fi majorarea veniturilor încasate din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, prin eliminarea unor excepții de la plată, concomitent cu asigurarea protecției financiare a persoanelor cu venituri reduse, iar celălalt va fi majorarea finanțării din surse private a serviciilor de sănătate prin asigurări private de sănătate și contribuții personale ponderate. În fapt, contribuțiile personale vor fi introduse pentru aproape toate serviciile medicale care nu constituie urgențe medicale, forțându-i, în acest fel, pe oameni, să încheie asigurări private de sănătate.

”În sistemul de asigurări sociale de sănătate, segmente semnificative ale populației beneficiază de servicii de sănătate fără plata contribuției la asigurări de sănătate, deși realizează venituri din pensii sau salarii, ceea ce crează un deficit considerabil la fondul de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). În condițiile în care există un raport negativ între numărul de plătitori de contribuții de sănătate la FNUASS și numărul de beneficiari efectiv de asigurare socială de sănătate, acesta devine vulnerabil la recesiunile economice”, se arată în strategia Ministerului Sănătății.

14% din populație, fără asigurare medicală

Potrivit strategiei, 14% din populația rezidentă nu este asigurată, având acces numai la pachetul minimal de servicii, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a serviciilor medicale de urgență și la depistarea tardivă a afecțiunilor cronice, cu efecte negative asupra stării de sănătate și asupra eficienței utilizării fondurilor publice. Din punct de vedere al cheltuielilor, peste jumătate din resursele Fondului Național de Asigurări de Sănătate sunt alocate îngrijirilor spitalicești, rămânând mai puțin de jumătate pentru asistența medicală primară, ambulatoriul de specialitate, medicamente, alte servicii și tehnologii medicale. ”Mecanismele de contractare și de plată a serviciilor medicale nu sunt corelate cu nevoile de servicii estimate la nivel județean și nu încurajează un comportament al furnizorilor în sprijinul atingerii obiectivelor naționale de sănătate. Tarifele decontate pentru serviciile medicale contractate în ambulatoriul de specialitate, spitalizare de zi și spitalizare continuă nu sunt sincronizate cu costurile reale ale furnizorilor”, se precizează în documentul elaborat de Ministerul Sănătății. În acest sens, se are în vedere elaborarea unei politici predictibile și transparente de subvenționare de la bugetul de stat a FNUASS și revizuirea rolului Ministerului Sănătății cu privire la contractarea și finanțarea serviciilor de sănătate.

Jumătate din paturile de spital, neocupate

Strategia mai arată că, la sfârșitul anului 2020, peste jumătate din spitalele publice aveau grade de ocupare a paturilor contractate sub 40%, ”ca urmare a blocajelor și a reticenței pacienților de a solicita îngrijiri în timpul pandemiei de Covid-19”, procentul de ocupare a paturilor menținându-se scăzut până în prezent. ”Importanța acordată furnizorilor de servicii medicale a depășit semnificativ importanța acordată nevoilor pacientului și în mod special nevoilor asiguratului, acest fapt contribuind la fragmentarea serviciilor de sănătate, imposibilitatea urmăririi traseului pacientului, întârzieri marcate în accesarea unor servicii diagnostice esențiale în ambulatoriul clinic și paraclinic și concentrarea serviciilor medicale la nivelul CPU/UPU și al spitalelor. Acestea furnizează și acum servicii multiple, dintre care multe nu sunt necesare sau care sunt programabile și disponibile la nivelul asistenței medicale primare”, se mai precizează în strategie.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.