AcasăSOCIALReformele românești din PNRR. Dispar 5.000 de MW din sistemul energetic național

Reformele românești din PNRR. Dispar 5.000 de MW din sistemul energetic național

Florin Cîțu a aplicat lovitura de grație României

PNRR-ul conceput de Guvernul Cîțu bagă România în faliment energetic. Jaloanele asumate prevăd scoaterea din sistem a 3.780 de MW până în 2025, fără a pune absolut nimic în loc, și a unui total de 4.920 MW până în 2029. Mai mult, în 2025, pe o perioadă de doi ani, se închide și reactorul 1 de la Cernavodă, astfel că, în total, țara va rămâne fără 4.500 de MW, în condițiile în care consumul mediu este de 7.000 MW, iar producția în prezent, de 6.000 MW. 

Dacă nu va reuși să renegocieze componenta energie din PNRR, România își va stinge luminile, și la propriu și la figurat. Guvernul Cîțu, sau, mai exact, cuplul Cîțu-Ghinea, și-a asumat, în PNRR, să închidă în timp record toate capacitățile de producție pe cărbune a energiei, aruncând țara într-o catastrofă de neconceput. Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei, ne spune că închiderea termocentralei Mintia a fost o greșeală, care se extinde și la Complexul Energetic Oltenia.

”Noi ne luptăm să-l determinăm pe ministrul Virgil Popescu, pentru că el face politica energetică a țării, să renegocieze PNRR, componenta C6 energie. Pentru că acolo se prevede dezafectarea grupurilor energetice pe cărbune. Când am venit aici în 11 februarie 2022 și am văzut ce scrie în PNRR, m-au luat frigurile. Mai ales că reformele astea au fost concepute de mânuța românilor noștri. Noi, până în decembrie 2029, trebuie să închidem 4.950 de MW capacitate de producție energie electrică pe cărbune, adică să o dezafectăm în totalitate. Înainte de PNRR, în Planul Național Integrat Schimbări Climatice, România își asumase să atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor din industria energetică în 2032, deși nu știu dacă mai există vreo țară din Europa care să obțină neutralitatea într-un timp atât de scurt. Ținta la nivel european este anul 2050”, ne-a declarat Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Jaloane de coșmar

Primul jalon din PNRR a fost în 2021, când s-au retras din exploatare două grupuri de la Complexul Energetic Oltenia și cinci grupuri energetice de la Mintia, cu 1.690 de MW, ne spune secretarul de stat Constantin Ștefan. Însă problema este că nu s-a pus nimic în loc. ”Tranziția energetică la regenerabile se face în România numai prin import, adică un dezastru. Anul acesta se prevede, prin alt jalon al PNRR, retragerea din exploatare a două grupuri energetice, totalizând 660 de MW, tot de la Complexul Energetic Oltenia”, ne spune Constantin Ștefan. Acesta arată că CE Oltenia, dacă ar fi să funcționeze la capacitate maximă, ar putea să producă 2.900 de MW, ceea ce nu poate acum pentru că nu au lignit și asta pentru că nu s-au făcut exproprieri pentru exploatare. ”Se lucrează nu știu la ce nivel și la ce intensitate, dar lucrurile trenează. Cineva frânează inclusiv exproprierile astea, le lungesc de ani de zile. Este o chestiune care te pune pe gânduri. CE Oltenia dispune de 11 grupuri energetice. Au închis două grupuri anul trecut și mai închid încă două grupuri anul acesta, deci mai rămân șapte grupuri. Unul din cele șapte grupuri este în retehnologizare, va fi gata anul viitor și i se va mări durata de funcționare cu 15 ani”, susține secretarul de stat Constantin Ștefan.

O să importăm 4.000 de MW

În anul 2025, un alt jalon din PNRR, este închiderea a 1.425 de MW, din care 1.215 de la CE Oltenia. Iar în anul 2029 se vor închide și ultimii 1.140 de MW, din care 990 MW la CE Oltenia și 150 MW la Paroșeni. Foarte important este că din 2025 până în 2029 capacitățile pe cărbune vor funcționa doar dacă este necesar, pentru echilibrarea sistemului, și nu se vor mai face contracte pentru livrarea de energie, potrivit conducerii Ministerului Energiei. ”Bun, deci scoatem din sistemul național energetic 4.920 MW, dar ce punem în loc? Nu punem decât 1.300 de MW, dacă vom duce la bun sfârșit proiectele pe gaz, la Ișalnița 840 MW și la Turceni 460 MW, care ar trebui puse în funcțiune până la sfârșitul anului 2026 și care se corelează cu prima moleculă de gaz extrasă din Marea Neagră, care ar trebui să se facă în 2027. Noi închidem înainte să le vedem pe acestea finalizate. Scoatem 3.780 MW din sistem până în 2025. Mai mult, din 2026 se va retrage, pe o perioadă de doi ani, în vederea retehnologizării, grupul 1 de la Cernavodă, și mai dispar din sistem 700 de MW”, ne-a mai precizat Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.