Reformele care reduc impozitele pentru avuți provoacă o creştere a inegalităţilor fără a stimula economia, arată un studiu al universităţilor britanice LSE şi King’s College London.
„Decidenţii nu ar trebui să se îngrijoreze că majorarea taxelor pentru bogaţi pentru a finanţa costul financiar al pandemiei, le va afecta economiile”, susţin autorii. Reducerea taxelor pentru bogaţi, o măsură tradiţională în programele de guvernare ale conservatorilor sau partidelor de dreapta, se inspiră din teoriile neoliberale potrivit cărora ajutarea celor bogaţi îi va simula să muncească mai mult, să consume sau să investească, ceea ce va avea efecte pozitive asupra întregii economii (”trickle down economics”). În studiul intitulat “Consecințele economice ale reducerilor de impozitare pentru cei mai bogați”, cercetătorii britanici arată că aceste reduceri de taxe adoptate în ultimii 50 de ani, în special în anii’ 80, au fost doar în beneficiul persoanelor direct afectate, dar nu au promovat crearea de locuri de muncă sau creşterea economică. Astfel, diminuarea impozitelor pentru cei cu averi mari a avut „un impact major: în medie, fiecare reformă notabilă a dus la o creştere de 0,8 puncte procentuale a ponderii din venitul naţional pentru cei mai bogaţi 1%, însă performanţa economică a ţării, măsurată prin rata şomajului sau PIB-ul pe locuitor nu s-a modificat în mod semnificativ”. În Marea Britanie, ministrul de finanțe, Rishi Sunak, analizează o posibilă taxă pentru marile averi(un impozit unic de 5% pe active), dar ar fi o strategie deosebit de sensibilă din punct de vedere politic pentru guvernul conservator al lui Boris Johnson. Miliardarul american Warren Buffett – printre cei mai bogați oameni ai lumii – se numără printre adversarii teoriei ”trickle down economics” şi cere în mod frecvent o taxare mai aspră pentru cei cu averi mari.