Noul curriculum național, care va fi centrat pe competențe, îi va obliga pe profesori, să se întoarcă, efectiv, la școală. Metodologia predării este, practic, schimbată fundamental, iar cadrele didactice trebuie să învețe să abordeze materia interdisciplinar și să introducă în contextul experiențelor de viață orice cunoștință transmisă elevilor.
Misiunea profesorilor va fi una extrem de dificilă și îi va obliga pe aceștia să își folosească absolut tot timpul din afara orelor de predare pentru a se recicla. Potrivit Ordinului ministrului Educației, care aprobă politica educațională în proiectarea curriculumului național, procesul de predare-învățare va suferi transformări radicale prin centrarea pe competențe. Pentru acest lucru este absolut obligatorie formarea continuă a cadrelor didactice. ”Dincolo de participarea la programe de formare continuă, dezvoltarea profesională a profesorilor trebuie să valorifice contextele comunităților de practică, în care aceștia pot discuta, pot împărtăși experiențe de predare, pot împrumuta exemple de bune practici, pot solicita sprijin de la colegi sau pot oferi acest sprijin către alții (de exemplu, comisii metodice, consilii pedagogice, schimburi de experiență între şcoli). Scopul acestor comunități de practică vizează promovarea unor comportamente intenționate de auto-dezvoltare personală și profesională și asumarea rolului de profesioniști în educație, activi şi implicați în echipe de lucru, promotori ai calității şi ai dezvoltării inovative la nivelul curriculumului şcolar. Rolurile profesorului în contextul curriculumului național centrat pe competențe solicită restructurări atât în privința pregătirii cadrelor didactice (la nivelul sistemelor de formare inițială şi de formare continuă), cât şi în privința modului de normare a activității profesionale a cadrelor didactice, la nivelul unității de învățământ”, se arată în ordinul ministrului Educației.
Se schimbă și programa în pedagogie
Pregătirea viitorilor profesori în facultate se va face prin abordări interdisciplinare, punându-se mai puțin accent pe materia de specialitate. ”Centrarea pe competențe încurajează abordările integrate la nivelul curriculumului, prin demersuri multi-/pluri-, inter-şi transdisciplinare. Pentru ca acestea să devină realitate în practica şcolară, este nevoie ca formarea inițială a profesorilor să asigure o pregătire de specialitate flexibilă, care să depăşească limitele unei abordări preponderent mono-epistemologice, prin deschidere către domenii multiple, clasice şi de graniță. Creşterea ponderii contextelor de pregătire practică şi diversificarea modalităților de organizare a acesteia reprezintă un alt palier al implicațiilor curriculumului centrat pe competențe. Pregătirea practică trebuie să permită organizarea de experiențe autentice de învățare pentru viitorii profesori, prin: realizarea de observări a activității didactice, derulate în diferite contexte şcolare şi coordonate de profesori cu stiluri şi experiențe de predare variate; organizarea unor contexte de reflecție critică asupra activității didactice observate; proiectarea şi realizarea de activități de predare-învățare-evaluare în număr mai mare, în contexte formale şi nonformale, în organizații şcolare variate, cu diferite categorii de elevi; crearea unor contexte de împărtăşire a propriilor experiențe de predare, cu alți colegi”, potrivit actului normativ.
Programe de învățare pentru dascăli
Așteptările față de profesor devin inevitabil mai complexe, concordante cu așteptările mai înalte de la absolvenții sistemului de educație, se precizează în Ordinul ministrului Educației. Astfel, fiecare profesor trebuie să dețină, la nivel dezvoltat, competențele pe care urmărește să le formeze la elevii săi. Participarea la comunități de învățare, la programe de învățare, la programe de dezvoltare profesională și colaborarea cu echipele manageriale și cu alți actori din comunitate devin condiții pentru îndeplinirea cu succes a acestor roluri complexe.
Bla, bla, bla….