Războiul tutunului face victime. Cine se află în spatele frontului?

Apărut destul de recent pe piață, tutunul încălzit a devenit deja subiect de dezbatere națională, în condițiile în care cota de piață a acestuia este undeva, la 2,5%. La înaintare se aruncă cifre irealiste de așa-zis prejudiciu la bugetul statului, însă în spatele tuturor atacurilor se află doar un război al producătorilor. Victimele acestui război sunt atât statul, cât și românii, care riscă să-și piardă locurile de muncă.

Lobby-ul puternic făcut în presă, pe la ministere și în Parlament pentru majorarea accizelor la tutunul încălzit nu are, aparent, nicio logică. Mai ales că în spatele acestuia se află o companie care fabrică dispozitive pentru tutun încălzit. Să-ți dorești cu disperare ca statul să-ți majoreze taxele la un nivel care ți-ar scoate de pe piață produsul este un nonsens absolut. Sau are un sens, dacă produsul tău nu a avut succes și vrei să distrugi produsul concurenței. Revenind la accize, peste tot în Europa tutunul încălzit are un nivel de accizare de 20-30%, la fel ca în România, față de circa 80% pentru țigările normale, motivația fiind legată de faptul că tutunul încălzit ar elimina mult mai puține substanțe toxice. Presiunile uriașe care s-au făcut și încă se mai fac la Ministerul de Finanțe și în Parlament urmăresc egalizarea accizei pentru toate tipurile de tutun. O acciză de 80% pentru tutunul încălzit ar determina creșterea acesteia de la 423.59 lei la 2061.17 lei, adică o valoare cu 500% mai mare. În acest context, prețul produselor este estimat să crească cu aproximativ 29 de lei/pachet, ceea ce ar însemna un preț de vânzare de 46 de lei (cu peste 35% mai mare decât prețul mediu al unui pachet de țigarete premium), intrând astfel în zona prohibitivă pentru consumatori. Egalizarea accizei ar determina, în cazul produselor de tutun încălzit, ca cele 400 milioane de lei care mergeau la bugetul statului să dispară odată cu dispariția produsului, un preț atât de mare scoțându-l automat de pe piață.

La un pas să fie votat în Parlament

În septembrie 2020, grupul parlamentar al PSD a introdus un amendament la Codul fiscal prin care accizele la tutunul încălzit urmau să crească, treptat, până la 80%. ”În momentul de față, acciza unui pachet de produse din  tutun încălzit reprezintă aproximativ   20% din valoarea accizei platită pentru un  pachet de țigarete. Având în vedere nevoia de venituri suplimentare la bugetul de stat, propunem introducerea unui calendar de acciză pentru produsele din tutun încălzit care să creeze un nivel predictibil și sustenabil al taxării acestei categorii, având la bază calcularea accizei la produsele din tutun încălzit prin aplicarea unui coeficient accizei totale la tigarete. Astfel, creșterile de acciză la toate produsele care conțin nicotină vor fi proporționale și nu va mai exista un tratament diferențiat al acestora. Astfel, se va stabili acciza la produse din tutun încălzit la nivelul de 40% din acciza la țigarete pentru anul 2020 și creșterea acestui procent cu 10pp pe an, până la 80% în anul 2024. Schimbarea metodei de calcul ar genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ un miliard de lei pe parcursul următorilor 5 ani, avand în vedere o proiecție de creștere a pieței de produse din tutun încălzit cu 10% pe an”, se arată în amendamentul PSD. Înainte de a ajunge însă în plen, amendamentul a fost retras, cel mai probabil pentru că, între timp, inițiatorii au aflat cifrele reale.

Doar 15 milioane de lei în plus

În realitate, într-o piață de doar 2,5% a produselor de tutun încălzit, o creștere a accizelor până la 80% ar aduce în plus doar 15 milioane de lei pe an, și nu zeci de milioane de euro, cum s-a rostogolit în presă, pe la Ministerul de Finanțe și prin Parlament. Chiar și această creștere la buget este doar teoretică, pentru că, practic, odată cu egalizarea accizelor, tutunul încălzit ar dispărea de pe piață. În acest sens, reprezentanții companiei Philip Morris atrăgeau atenția, într-o scrisoare adresată anul trecut Parlamentului, că propunerea care prevedea creșterea accelerată a accizei la produsele din tutun încălzit a mai fost înaintată anterior autorităților chiar de către compania competitoare British American Tobacco. ”Valoarea propusă pentru anul 2021 pentru acciza aplicabilă produselor din tutun încălzit este efectiv dublată, față de valoarea actuală a accizei, această schimbare bruscă având un potențial real de a produce distorsiuni severe pe piața internă a produselor de profil, o piață emergentă, care necesită investiții substanțiale atât în cercetare-dezvoltare, cât și în producție și comercializare”, se arăta în adresa companiei Philip Morris. În România, cea mai mare fabrică pentru tutunul încălzit se află în Otopeni, unde s-au investit 800 de milioane de euro și unde lucrează aproape 1.000 de persoane. Închiderea acesteia ar însemna o grea lovitură atât pentru Otopeni, cât și pentru veniturile încasate la bugetul de stat. Mai mult, produsele de tutun încălzit fabricate în România sunt exportate în America de Sud, Asia, America de Nord, Africa și Europa, contribuind semnificativ la balanța comercială.