Raport șocant al Curții de Conturi: 20 de spitale din Capitală se vor prăbuși la primul cutremur

Un raport halucinant al Curții de Conturi, pe care nicio autoritate nu l-a luat în seamă, arată că, în caz de cutremur, 20 de spitale din Capitală se vor prăbuși. Mai mult, în ritmul în care se reabilitează clădirile cu risc seismic din București, finalizarea este posibilă abia peste 150 de ani. Totodată, din cauza lipsei măsurilor de consolidare la barajul Lacul Morii și la construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița, există pericolul unor inundații până în zona Splaiul Unirii.

Raportul de audit al performanței privind  privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București, întocmit de Curtea de Conturi, a scos la iveală nereguli majore, care pun în pericol viața locuitorilor din Capitală.

Misiunea de audit a evidențiat faptul că nu a fost elaborată și aprobată o Strategie de consolidare pe termen lung a celor aproximativ 2.500 (deși în absența unui inventar al tuturor clădirilor, cifra nu reflectă realitatea) de clădiri de locuit cu risc ridicat din București. Pentru multe dintre clădirile existente este necesară efectuarea de lucrări de intervenție și reparații (uneori capitale), de consolidare, de punere în siguranță, de demolare, de amenajare. În cazul proprietarilor de imobile, persoane fizice sau juridice, mecanismul de finanțare este inflexibil și greu de accesat, iar ritmul de implementare a lucrărilor de consolidare este foarte lent, astfel că orizontul de timp estimat pentru a finaliza operațiunea este de peste 150 de ani. O treime dintre spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic, susține Curtea de Conturi, iar acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru
măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism.

Dezinteres total

Potrivit raportului, Compania Națională de Căi Ferate CNCF-CFR nu a expertizat tehnic și încadrat în clase de risc seismic 70% din podurile aflate în administrare pe raza teritorială a municipiului București, majoritatea acestor poduri fiind construite între anii 1922-1973. Inspectorii au identificat deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice (barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița). Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât cea pentru care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ, producându-se inundații până în zona Splaiul Unirii.

Raportul Curții de Conturi mai semnalează faptul că, potrivit Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții, pentru clădirile noi, răspund în solidar proiectanții, antreprenorii, specialiștii, verificatorii de proiecte atestați, fabricanții și furnizorii de materiale și produse pentru construcții, experții tehnici în construcții, diriginții de șantier autorizați și responsabilii tehnici cu execuția autorizați. În fapt, răspunderea fiecărui factor implicat în procesul de asigurare a calității în construcții este mult diluată, nefiind detaliată responsabilitatea specifică a fiecărui factor implicat. Așadar, nu există prevederi prin care constructorii să fie obligați să garanteze calitatea construcției pe termen lung în fața consumatorilor finali (proprietari, utilizatori).

Fără protecție

În prezent, pregătirea resurselor de intervenție existente (resurselor umane și materiale) nu este suficientă pentru a asigura derularea acțiunilor de răspuns în cazul unui seism major, mai arată Curtea de Conturi. Nu există o evidență centralizată a resurselor care pot fi mobilizate în situația producerii unui cutremur major și există o mare probabilitate ca un cutremur în București să genereze o criză de mari proporții. Referitor la funcția privind protecția populației, s-a constatat că, din totalul adăposturilor de protecție civilă – 1.106
adăposturi de protecție civilă (de drept public sau privat), cu o capacitate de 171.805 persoane – doar 60% sunt operative,restul având probleme privind instalațiile sanitare, electrice și de filtroventilație.