AcasăSOCIALProiect bombă al parlamentarilor. Acordarea cetățeniei pentru românii din Ucraina, în procedură...

Proiect bombă al parlamentarilor. Acordarea cetățeniei pentru românii din Ucraina, în procedură de urgență

Românii din Ucraina intră sub protecție națională

Parlamentarii vor să elimine piedicile birocratice și legislative și să permită acordarea cetățeniei române pe baza unei simple cereri pentru persoanele din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Mai mult, de cetățenie a țării noastre vor beneficia și descendenții până la gradul IV  ai românilor din Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit unui proiect de lege depus la Senat, Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 va fi modificată, astfel încât persoanele din Ucraina și din Republica Moldova, din fostele teritorii naționale, să obțină mult mai ușor și mai rapid cetățenia română. Astfel, cetăţenia română se va putea acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul IV inclusiv (faţă de prevederea actual, în care se acordă doar descendenţilor până la gradul III, inclusiv) şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc anumite condiţii. Același lucru este valabil și pentru  cei cărora cetăţenia română le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul IV, care vor putea primi cetățenia română pe baza unei simple cereri.

Conform modificărilor legislative, cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se va formula în limba română și se va adresa Comisiei pentru cetăţenie, personal sau prin mandatar, cererea fiind însoțită de acte opisate  şi se va depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Totodată, dacă din dosarele acestor cetăţeni lipseşte documentul care confirmă când şi în temeiul căror prevederi legale petentul a pierdut cetăţenia română dobândită prin naştere, aceştia urmează să se adreseze la starea civilă pentru a obţine actele confirmative a cetăţeniei române, certificat de naştere, buletin de identitate şi paşaport.

Cetățenia nu a fost niciodată retrasă

România nu a renunţat oficial niciodată la teritoriile ocupate de U.R.S.S. şi nu a retras cetăţenia română a cetăţenilor români, rămaşi pe teritoriile ocupate de U.R.S.S., nu a aprobat renunţarea acestora la cetăţenia română și nu au fost înregistrate cazuri de renunţare la această cetăţenie, susțin inițiatorii proiectului legislativ. ”Ocupaţia sovietică nu a afectat deţinerea cetăţeniei române de către această categorie de cetăţeni români. Aceştia au rămas cetăţeni români, şi acum statul român, la cerere doar, trebuie să le elibereze actele confirmative a cetăţeniei române. Considerăm că este stringent necesară înlăturarea motivelor pentru care se aplică incorect prevederile Legii nr.21/1991, în raport cu cetăţenii români rămaşi să locuiască pe teritoriile României din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa ocupate de U.R.S.S. (astăzi Republica Moldova, o parte în Ucraina) şi a tuturor urmaşilor acestora”, consideră parlamentarii. Mai mult, aceștia arată că legitim și corect este să se aplice dispoziţiile art. 33 din Legea nr, 21/199, care prevede că sunt și rămân cetățeni români persoanele care au dobândit și au păstrat această cetățenie potrivit legislației anterioare.

Redobândirea, ilegală

În prezent, la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sunt pe rol mii de astfel de dosare, care îşi aşteaptă rezolvarea. Parlamentarii subliniază că toate cererile de redobândire a cetăţeniei române ale petenţilor din această categorie de cetăţeni români prin naştere, admise în temeiul Legii nr.21/1991 cetăţenia română, au fost admise absolut ilegal, ele urmând a fi respinse şi petenţii redirecţionaţi la organele de stare civilă pentru a obţine doar actele confirmative a cetăţeniei române, şi nu cele prevăzute pentru dreptul la redobândire. Prevederile legale pentru redobândirea cetățeniei nu pot fi aplicate în raport cu cetăţenii care au obţinut cetăţenia română prin naştere, şi care nu pot fi şi nu au fost lipsiţi de ea, dovadă că și sentinţele instanţelor de judecată naţionale confirmă calitatea de cetăţean român a petenţilor, mai precizează inițiatorii proiectului de act normativ.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.