În doar șapte luni, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a crescut datoria externă cu 9,6 miliarde de euro. Prof.dr.Mircea Coșea ne spune că nimeni nu știe ce-a făcut Cîțu cu acești bani, lipsa de transparență a ministrului fiind un lucru extrem de grav, atâta vreme cât datoria va trebui plătită de către populație.
Ministrul Florin Cîțu a reușit să doboare toate recordurile la viteza cu care îndatorează România. Practic, în acest moment, Cîțu se împrumută în numele țării cu 1.080 de euro pe secundă. ”Nu știm ce s-a făcut cu acești bani. Este întrebarea pe care o pun în mod public de mai mult de două luni de zile. Orice împrumut la nivelul la care îl face în această perioadă Ministerul de Finanțe ar trebui să aibă un grad mult mai mare de transparență, pentru că până la urmă angajează responsabilitatea banului public pe o perioadă îndelungată, iar populația va trebui, prin impozite și taxe, să plătească această îndatorare. Lipsa de transparență este un lucru grav, care ar trebui să fie lămurită.
Declarațiile domnului Cîțu nu sunt satisfăcătoare, dânsul caută motive care sunt 90% politice și doar 10% economice. Aici ar trebui să fie o raportare foarte exactă. Eu mă așteptam ca, la ultima rectificare, să existe o referință special în legătură cu câți bani au intrat la buget din îndatorare, cum au fost folosiți și în ce condiții, dar nu s-a întâmplat acest lucru”, ne-a declarat prof.dr.Mircea Coșea, fost ministru de stat.
Greșeli fatale
Profesorul Coșea ne spune că greșelile Guvernului au început chiar de la momentul instalării acestuia. Prima consecință a erorilor a fost intrarea României în deficit excesiv, la începutul acestui an. ”Sigur că există niște circumstanțe date de situația complicată în care veniturile la buget sunt sub așteptări, împrumuturile s-ar justifica din acest punct de vedere, dar dezvăluie și o lipsă de înțelepciune a Guvernului din momentul în care a preluat guvernarea. Atunci s-au luat niște măsuri care, dacă erau gândite în profunzime, nu ar fi fost luate.
S-au făcut anumite restituiri de datorii către persoane fizice și juridice, care ar fi trebuit eșalonate, nu achitate integral, s-au plătit în avans echipamentele militare care încă nu au fost livrate, existând aici posibilitatea negocierii, s-au redus taxe și impozite, mai ales pentru marele capital, în condițiile în care urma o perioadă foarte dificilă. S-au acordat amânări la plata taxelor și impozitelor, dar aceste măsuri ar fi trebuit însoțite de o flexibilizare mai mare a interdicțiilor, așa cum au făcut alte țări. În România interdicțiile au durat mai mult, unele durează și acum, și s-a falimentat o ramură care trăia numai vara, turismul”, ne spune prof.dr.Mircea Coșea.
Nimeni nu va salva România
România nu este Grecia și nu se află în zona euro, astfel că, la intrarea în incapacitate de plată, nimeni nu va interveni să ne salveze, atrage atenția prof.dr. Mircea Coșea. ”Procentul de îndatorare a României a crescut fantastic în câteva luni de zile. Am ajuns să ne împrumutăm cu 1.080 de euro pe secundă. Probabil că la sfârșitul acestui an vom depăși 50% din PIB la datoria externă. Este foarte mult pentru România. Există țări dezvoltate cu un grad mai mare de îndatorare, dar problema este diferită, pentru că posibilitatea de acoperire a datoriei în România este mult mai mică. Pe de altă parte, România nu face parte din zona euro, și nimeni nu va interveni să ne salveze așa cum au intervenit pentru Grecia atunci când a intrat în incapacitate de plată.
Deci procentul acesta care a tot urcat de la 38% la aproape 50% este o povară foarte mare pentru România. Nu există nici un fel de garanție că România se va relansa. Avem probleme mari cu agricultura, dar și cu structura economiei românești, care este de tip manufacturier, de subcontractare. Avem problema celor un milion de români care s-au întors din străinătate care nu au locuri de muncă nici în afară și nici în țară. Dacă lucrurile se vor debloca la Bruxelles, banii vor veni la jumătatea anului viitor și vor veni cu condiții foarte stricte. Fiecare proiect în parte va fi analizat de către o comisie compusă din miniștrii de finanțe din țările UE și acesta va putea fi respins sau ar putea fi impuse reforme. Reformele înseamnă restructurări, înghețări de salarii, creșteri de taxe, într-un cuvânt – austeritate”, ne-a mai precizat fostul ministru de stat, prof.dr. Mircea Coșea.