Luna trecută, producția de energie din surse regenerabile, eoliană și fotovoltaică, a însumat doar 12% din cantitatea totală de energie din sistem. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, și consumul a înregistrat o prăbușire accentuată, pe fondul falimentelor în lanț ale întreprinderilor. Ieri, importul de energie ajunsese însă la peste 1.000 de MWh, în condițiile în care sezonul rece nu s-a instalat încă.
Producția de energie din luna octombrie 2022 arată clar cam ce înseamnă resursele regenerabile și cât de puțin contează în Sistemul Energetic Național. Cu toate investițiile în fotovoltaice și în eoliene din ultimii ani, producția medie de energie din eoliană a fost, luna trecută, de 0,29 TWh, reprezentând un procent de 9% din întreaga producție a României, iar producția din fotovoltaice a fost de 0,12 TWh, ceea ce înseamnă doar 3% din totalul energie intrată în sistem. Comparativ, hidroenergia a produs 1,13 TWh – 26%, nuclearul 1,01 TWh – 23%, hidrocarburile, 0,86 TWh – 20%, iar cărbunele a produs 0,77 TWh – 18%. Tot în octombrie, România a produs un total de 5.822 MW și a consumat 5.813 MW. Reducerea producției față de aceeași lună a anului trecut a fost de 0,3% la nuclear, de 20,2% la cărbune și de 4,2% la hidrocarburi. Per total, producția în octombrie 2022 față de octombrie 2021 a fost mai mică cu 4,4%, însă și consumul a înregistrat o scădere cu 13,6%. Față de luna octombrie a anului 2013, producția pe octombrie 2022 a fost mai redusă cu 15,76%, iar consumul mai mic cu 9,2%. Exportul în octombrie 2013 a fost de 0.39 TWh, față de un nesemnificativ 0,01 TWh în octombrie 2022. Comparativ cu 2013, producția de energie pe cărbune a scăzut cu 57%. În ce privește prețul mediu pe PZU (piața zilei următoare), acesta a crescut în octombrie 2022 cu 543% față de octombrie 2013.
S-a depășit mia de MWh la import
Ieri importurile au depășit pragul critic de 1.000 de MWh pe intervale orare, ceea ce anunță mari probleme în Sistemul Energetic Național odată cu venirea sezonului rece și creșterea majoră a consumului. Creșterea importurilor, pe fondul opririi marilor consumatori industriali, în principal, din cauza prețurilor exorbitante la energie, arată o lipsă acută de energie în piață. În acest context, vizita Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova, la București, pentru a se asigura că România îi va livra toată energia necesară, înseamnă vești proaste pentru consumatorii casnici și non-casnici ai României. Din data de 14 octombrie, România asigură 30% din necesarul energiei electrice către Republica Moldova. Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern, în situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova, în acest sens, la prețul de referință de 450 de lei pe MWh. Energia electrică vândută în aceste condiții acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova. Prețul este infim față de cele din piața românească, astfel că singurii producători care au putut livra energie au fost Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
Maia Sandu vrea mai mult
Vizita Maiei Sandu la București a avut un scop foarte precis, acela de a majora cantitatea de energie cumpărată de la statul român la prețuri infime. În cadrul vizitei sale de marți, Maia Sandu chiar a primit asigurări din partea președintelui Klaus Iohannis și a premierului Nicolae Ciucă că România va căuta soluții pentru a crește cantitatea de energie furnizată Moldovei. Ce înseamnă acest lucru? O creștere a importurilor și o nouă majorare a prețurilor pe piața românească. Ce mai poate să însemne ? Că energia ieftină de care ar fi putut beneficia românii la Hidroelectrica va fi redirecționată către Republica Moldova.