Ministerul Dezvoltării a decis să modifice perioada de interdicție de vânzare a locuințelor cu risc seismic care au fost supuse unor lucrări de consolidare de la 5 ani la aproape 10 ani. Înstrăinarea apartamentelor este pedepsită cu plata contravalorii acestor lucrări costisitoare. Ministerul susține că vrea să prevină, astfel, specula imobiliară, dat fiind că, după consolidare, valoarea locuințelor ar crește exponențial.
Cei care își dau acordul pentru efectuarea lucrărilor de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, finanțate din fonduri de la bugetul de stat, vor fi obligați să își păstreze locuințele timp de aproape 10 ani de la data notării dreptului de creanță în cartea funciară. Până acum, termenul era de 5 ani, însă Ministerul Dezvoltării a considerat că perioada efectuării lucrărilor s-ar suprapune cu acești 5 ani, astfel că proprietarii ar putea pune în vânzare, fără restricții, imobilele consolidate. În acest sens, Ministerul Dezvoltării instituie ca data de la care încep să curgă termenele pentru interdicțiile de înstrăinare să fie data efectuării recepției la terminarea lucrărilor de intervenții.
”În forma în vigoare a legii, interdicțiile încep să curgă de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4) lit. b) al art. 18 din Legea nr. 212/2022, obligație ce constă în notarea dreptului de creanță asupra sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar persoană fizică sau juridică de locuință și/sau spații cu altă destinație decât cea de locuință, în situația înstrăinării imobilului înainte de termenul stabilit prin lege, în partea a III-a a cărții funciare a imobilelor incluse în program. Această obligație este asumată de către proprietari prin convenția încheiată cu unitățile administrativ-teritoriale beneficiare ale programului național, care se va depune la finanțator înainte de efectuarea primului transfer de la bugetul de stat prin contractul de finanțare”, se arată în expunerea de motive a unui proiect de ordonanță de urgență, elaborat de Ministerul Dezvoltării.
Lucrările vor dura între 5 și 10 ani
Interdicția de înstrăinare începe să curgă înainte de realizarea lucrărilor de intervenție la clădiri, ceea ce implică faptul că o mare parte din durata acesteia, dacă nu toată, se consumă pe perioada realizării lucrărilor, susține Ministerul Dezvoltării. De precizat că, pentru locuințele rezidențiale, interdicția era de 5 ani, iar pentru spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, de 10 ani.
”Interdicțiile de înstrăinare au fost instituite în vederea descurajării speculei, fiind cunoscut faptul că realizarea lucrărilor de consolidare a clădirilor sporește valoarea de piață și durata de viață a acestora, precum și faptul că acestea sunt amplasate, în majoritatea cazurilor, în zone de interes ale localităților. Astfel, în vederea atingerii scopului urmărit pentru instituirea interdicțiilor de înstrăinare este necesar ca acestea să înceapă să curgă după finalizarea și recepționarea lucrărilor”, consideră Ministerul Dezvoltării. Totodată, proiectul de ordonanță instituie obligativitatea menținerii destinației clădirilor de interes și utilitate publică pe o perioadă de 5 ani de la data încheierii procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, sub sancțiunea restituirii sumelor transferate de la bugetul de stat prin program.
Se schimbă regulile
Proiectul de act normativ reglementează includerea în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat numai a clădirilor la care valoarea proiectării și execuției lucrărilor de intervenții reprezintă cel puțin 50% din valoarea totală a obiectivului de investiții, iar pentru clădirile care fac obiectul subprogramului „Proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principal de locuință”, după efectuarea lucrărilor de intervenții pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI acestea să poată fi încadrate cel puțin în clasa de risc seismic RsIII, iar cele încadrate în clasa de risc seismic RsII în clasa de risc seismic RsIV.
Pe de altă parte, clădirile de interes și utilitate publică și clădirile care cuprind spații vândute către persoane fizice sau juridice, care reprezintă mai mult de jumătate din suprafața desfășurată a clădirii, pot fi incluse în programul național dacă în aceste spații se desfășoară activități în domenii de interes public general și/sau comunitar și social, care implică prezența publicului temporar sau permanent în aria totală expusă, ceea ce presupune menținerea destinației după vânzare.