Prima voce de înalt rang din Biserica Ortodoxă ce ia în calcul modificarea ritualului botezului. Cum ar urma să procedeze preoţii

Cazul bebeluşului care a murit la Suceava în urma botezului a adus în prim-plan varianta modificării acestui ritual, prin evitarea scufundării copilaşilor în cristelniţă.

ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului, este prima voce din Biserica Ortodoxă Română care afirmă că practica scufundării pruncilor la botez trebuie analizată. Declaraţia vine după tragedia din Suceava, unde un bebeluş a murit după ce s-a înecat ca urmare a botezului.

Ce variante de botez există?

Se ştie că în viaţa ortodoxă se săvârşesc mai multe „feluri” de botezuri, ca rânduială, din diferite motive obiective”.

Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului a detaliat astfel diferitele tipuri de botezuri: botezul prin afundare, de trei ori, în numele Sfintei Treimi, pentru adulţi nefiind nicio primejdie.

Înaltul ierarh ortodox mai spune că există, de asemenea, şi alte tipuri de botez:

• botezul în caz de primejdie sau de urgenţă, pe care-l pot face şi părinţii copilului, cu apă, ţărână, etc., ceea ce au la îndemână cu rapiditate, dacă pruncul este în primejdie de moarte, preotul urmând să continue slujba după rânduială;
• botezul dorinţei, atunci când doreşti să te botezi, dar nu ai mai apucat ziua aceea hotărâtă;
• botezul sângelui, al celor care cred în Dumnezeu, dar, fiind martirizaţi pentru mărturisirea lor, li se consideră ca botez al sângelui martiric.

ÎPS Calinic a vorbit doar despre stropitul pe cap

„În Transilvania, când eram preot la ţară, am găsit obiceiul de a se stropi pruncul pe cap, după ce a fost introdus în cristelniţă.

Se foloseau palmele făcute căuş, apă sfinţită pentru botez fiind slobozită cu îndestulare peste creştetul pruncului”, spune ÎPS Calinic.

Acesta adaugă că după o vreme, din teamă de a nu se produce vreun accident din diferite motive fizice sau emoţionale, s-a gândit că este mai potrivit să se afunde pruncul până la gât în apa cristelniţei, după care să se toarne din belşug apă sfinţită, peste creştetul pruncului.

Întrebat de ce nu există o practică unitară privind taina botezului, Arhiepiscopul Calinic a răspuns:

„De obicei, Botezul se face, în general, unitar, cu deosebire, că pe alocuri se impun de către credincioşi, unele obiceiuri, pe care le-am găsit statornicite: bordeiul şi obiceiul!

Trebuie lămuriţi cei care nu ştiu rânduiala statornicită!”, consideră ÎPS Calinic.

Reamintim, bebelușul de numai șase săptămâni a făcut stop cardio-respirator sâmbătă, după ce a fost scufundat în cristelniță, în timpul botezului, la o biserică din Suceava.

Din păcate, micuţul nu a supravieţuit. Avea doar o lună şi jumătate.