AcasăSOCIALPrețurile la energie în România, mai mari decât în Islanda și toate...

Prețurile la energie în România, mai mari decât în Islanda și toate țările est-europene

Prețurile la energie au explodat doar în UE. România, cea mai năpăstuită

Pentru că a fost obligată de Comisia Europeană să-și închidă toate capacitățile de producție a energiei pe cărbune, România a ajuns să aibă unul dintre cele mai mari prețuri, fapt care a și avut drept consecință prăbușirea economică. Prețurile energiei în țara noastră sunt mai mari decât în Islanda și decât în toate țările est-europene. Culmea este că statele care nu au avut ”norocul” de a fi încă în UE au cele mai scăzute prețuri la energie.

Închiderea capacităților pe cărbune și politica sinucigașă de liberalizare a pieței au făcut ca prețurile la energie în România să fie printre cele mai mari din Europa. Statisticile arată că țara noastră a avut prețuri la energie într-un procent de 79% din media europeană, în timp ce Ungaria a avut 38%, Croația- 54,4%, Bulgaria – 58,1%, Islanda – 65,5%, Polonia – 67,5%, Malta -70,4%, Slovacia – 70,8%, iar Letonia -78,1%. Procente sensibil apropiate de România au avut Lituania – 83%, Norvegia -88,4%, Finlanda – 89% și Luxemburg – 89,2% (care importă 86% din energia consumată). Cele mai ridicate prețuri au fost raportate în Danemarca – 149,3% față de media europeană, în Irlanda – 138,4%, în Belgia – 132%, în Cehia – 127,6%, în Italia – 125,7%, în Spania – 116,8%, în Germania – 111,9%, în Cipru – 109,1%, în Elveția – 108,5%, în Suedia – 106,2% (cu peste 62% din energie provenită din regenerabile) și în Austria – 104,6%. Nefiind legate de politica aberantă a prețurilor de piață (a se citi speculă în stare pură), statele europene din afara UE au înregistrat și cele mai scăzute prețuri la energie. Astfel, Turcia a avut prețuri în 2022 de 28,5% față de media europeană, Albania – 40,9%, Serbia – 42,2%, Muntenegru – 43,8%, Bosnia și Herțegovia – 44,5% și Macedonia de Nord – 51,6%. Noua politică a UE este acum să impună o piață unică a energiei, în care să se stabilească prețurile de la Bruxelles și doar în cazuri excepționale să se decidă plafonarea prețurilor. La această măsură Ungaria a fost singura țară care s-a opus, arătând că nu poate accepta ca UE să dicteze când trebuie protejată populația de tăvălugul prețurilor.

Ca la săraci. Prețuri mici la bunurile de consum

Un capitol la care, aparent, România stă bine este cel al prețurilor la bunurile și serviciile de larg consum, unde s-au înregistrat cele mai scăzute din UE, 42% sub media europeană. Alimentele și băuturile nealcoolice, băuturile alcoolice și tutunul, îmbrăcămintea și încălţămintea reprezintă în medie 18 %, 6 %, 4 % și, respectiv, 1 % din cheltuielile gospodăriei. Dintre statele membre ale UE, Danemarca are cel mai ridicat nivel de preț pentru alimente și băuturi nealcoolice, pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, în timp ce în Irlanda este cel mai scump pentru băuturi alcoolice și tutun. Dintre toate țările, Elveția are cel mai ridicat nivel de preț pentru alimente și băuturi nealcoolice și pentru îmbrăcăminte, Norvegia pentru băuturi alcoolice și tutun și, din nou, Danemarca pentru încălțăminte. ”Dintre statele membre ale UE, România este țara cel mai puțin costisitoare pentru alimente și băuturi nealcoolice, iar Bulgaria este țara cel mai puțin costisitoare pentru celelalte trei categorii (băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte și încălțăminte). Cea mai mare dispersie a prețurilor se găsește pentru băuturile alcoolice și tutun. Acest lucru se datorează în principal diferențelor mari de impozitare a acestor produse în cele 36 de țări. Se observă o dispersie mai mică în prețurile la îmbrăcăminte și încălțăminte”, arată Eurostat. La indicele nivelului prețurilor pentru cheltuielile finale ale gospodăriei, România a avut doar 57,8% față de media europeană, urmată de Bulgaria, cu 58,7%, Polonia – 61,5% și Ungaria – 66,9%.

Veniturile împart statele UE în trei categorii

În ce privește nivelul salariului minim în UE, există 3 categorii de țări: bogate, medii și sărace. Potrivit Eurofond, în 2023, salariul minim este de 2.387 euro în Luxemburg, de 1.981 euro în Germania, 1.955 euro în Belgia, 1.934 euro în Olanda, de 1.910 în Irlanda și de 1.709 euro în Franța.  În categoria medie s-au încadrat Slovenia, cu 1.304 euro și Spania, cu 1.260 euro. Țările sărace au salarii minime începând de la 399 de euro (Bulgaria) și 887 de euro (Portugalia). În România salariul minim în 2023 este de 606 euro, fiind al doilea cel mai mic din UE.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.