Prețul accesării fondurilor europene: falimentarea orașelor și comunelor

Orașele, comunele și chiar județele care derulează proiecte din fonduri europene se află într-o situație critică. Pentru că economia și bugetul de stat sunt într-o criză profundă, cofinanțarea și achitarea cheltuielilor neeligibile nu mai pot fi făcute. Soluția Guvernului este permisiunea pentru localități de a se împrumuta de la Trezoreria Statului, peste plafonul de îndatorare de 30%, însă neachitarea ratelor ulterioare le bagă, pur și simplu, în faliment.

Cu 31 decembrie 2023 data limită de finalizare a proiectelor europene, mai ales prin Programul Operațional Regional, Guvernul s-a trezit că localitățile mai au nevoie de 4 miliarde de lei pentru co-finanțare și plata cheltuielilor neeligibile. Cum banii nu există nici în bugetele locale și nici în bugetul de stat, dat fiind criza economică profundă pe care autoritățile, în sfârșit, o recunosc, soluția in extremis este împrumutul la Trezoreria Statului, din veniturile din privatizare. Fără aceste împrumuturi, orașele, comunele și județele riscă să dea înapoi fondurile europene și să plătească majorări și penalități de întârziere operatorilor economici care execută lucrările sau furnizează bunuri prevăzute în proiecte, cu consecințe grave asupra activității și resurselor financiare ale acestora.

”În contextul actualei situații economice, unitățile administrativ-teritoriale se confruntă cu un blocaj ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale. În prezent, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional gestionează un număr de peste 3.300 de contracte de finanțare încheiate cu beneficiari persoane juridice de drept public, aflate în diferite stadii de implementare, și ar fi necesar un total de 4.000.000 mii lei doar pentru asigurarea cofinanțării din partea beneficiarilor și finanțării cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor. Totuși, nevoia reală este mult mai mare, necesarul de sume pentru cofinanțarea din partea beneficiarilor și finanțarea valorii neeligibile asociate proiectelor fiind regăsit și în cadrul altor programe de finanțare”, se arată în nota de fundamentare a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului.

Bătaie pentru un miliard de lei

Până cel târziu la data de 1 iulie 2023, autoritățile locale vor putea contracta împrumuturi de la Trezoreria Statului doar în limita sumei de 1.000.000 mii lei, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și pentru finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor. Dobânda variază între un punct procentual și 1,5 puncte procentuale pentru o perioadă maximă de rambursare de 5 ani. Limita de îndatorare a unității administrativ-teritoriale poate depăși 30%, iar valoarea maximă a împrumuturilor va fi de 1.000 mii lei pentru comune, 1.500 mii lei pentru orașe, 2.500 mii lei pentru municipii, altele decât cele reședință de județ, 7.500 mii lei pentru municipii reședință de județ și sectoarele municipiului București și 7.500 mii lei pentru județe. Unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale vor putea contracta împrumuturile numai dacă la data depunerii documentaţiei nu prezintă restanţe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare.

Orașele, lăsate fără bani

Rambursarea împrumuturilor se va efectua în tranşe trimestriale egale, începând cu trimestrul următor acordării acestora, iar dobânda aferentă reprezintă un venit al bugetului Trezoreriei Statului, care se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii la soldul împrumutului, începând cu luna acordării împrumutului, şi se plăteşte trimestrial, în suma cumulată până la zi. Potrivit Ordonanței de Urgență, pentru neplata la termen a ratelor scadente și a dobânzilor de plătit la împrumutul acordat se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere. În cazul nerespectării graficului de rambursare a împrumuturilor, se va sista alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. Excepție fac plăţile pentru achitarea drepturilor salariale, drepturile cuvenite asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, precum şi a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav şi a plăţilor privind finanţarea sistemului de protecţie a copilului, în baza listei transmise lunar de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor.