Povara inflației în anii următori, tot pe spinarea consumatorilor

Consumatorii din întreaga lume vor continua să poarte povara financiară a inflației și a ratelor ridicate ale dobânzilor pe parcursul lui 2024 și în continuare, în pofida indiciilor că băncile centrale ar putea lua măsuri pentru a pune capăt politicilor lor de înăsprire monetară la sfârșitul acestui an.

Pivotul mult așteptat al Rezervei Federale a SUA, când va începe să reducă ratele în loc să le majoreze, nu este așteptat până în a doua jumătate a anului viitor, dar pe termen lung nu va face mare lucru pentru a ușura stresul financiar asupra consumatorilor.

Miercuri, Fed a menținut rata fondurilor federale la un nivel cuprins între 5,25% și 5,5%, pe fondul unei inflații în scădere și al încetinirii pieței muncii.

Cu toate acestea, președintele instituției, Jerome Powell, a lăsat ușa deschisă pentru o nouă majorare a ratei dobânzii la următoarea ședință a Comitetului federal pentru piața monetară deschisă din 31 octombrie și 1 noiembrie – și a avertizat că ținta sa de inflație de 2% ar putea fi la o distanță de până la trei ani.

Proiecția mediană din pentru inflația totală este de 3,3% în acest an, scade la 2,5%  în 2024 și ajunge la 2% în 2026.

Costul vieții rămâne scump

Epoca pandemiei Covid-19, caracterizată de rate ale dobânzii aproape de zero și de stimulente fiscale și monetare, s-a încheiat în martie 2022, când inflația record, o criză a lanțului de aprovizionare și războiul din Ucraina au forțat bănci centrale din întreaga lume să majoreze ratele dobânzilor pentru a-și poziționa economiile pe fondul unei crize a costului vieții.

De atunci, Fed a majorat ratele dobânzilor de 12 ori în încercarea de a ține în frâu inflația. În august, indicele prețurilor de consum a crescut ușor cu 0,6%, ajungând la 3,67%.

Între timp, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor în zona euro la un nivel record de 4%, dar a indicat că ar putea fi ultima  din ciclul care a înregistrat 10 creșteri în ultimele 14 luni.

Joi, Banca Angliei a lăsat ratele dobânzilor neschimbate la 5,25%, punând capăt unui ciclu de 14 creșteri consecutive, după o scădere surprinzătoare a inflației în Marea Britanie la 6,8% în august.

„Efectul cumulativ asupra consumatorilor este semnificativ: o inflație mai mica în prezent nu înseamnă că prețurile se vor rostogoli înapoi la nivelurile din 2019. Vor continua să crească, în linii mari, doar că într-un ritm mai lent”, a declarat Ted Rossman, analist senior la  compania financiară Bankrate, cu sediul la New York.

Împrumutirile vor deveni mai scumpe, iar economiile gospodăriilor sunt afectate. Efectul monetar al ratelor mai mari ale dobânzilor și al inflației asupra bugetelor  a evidențiat, de asemenea, importanța competențelor financiare, cum ar fi deținerea unui fond de urgență, pentru a se proteja împotriva creșterii prețurilor, a pierderilor de locuri de muncă, a reducerilor salariale și a altor șocuri economice.

Inflația de bază în zona euro, formată din 20 de state membre, a scăzut în august la 5,2%, de la 5,3% în iulie, potrivit datelor Comisiei Europene.

Dar variază de la țară la țară în cadrul blocului monetar unic. În Germania a încetinit la 6,4% în august, dar a crescut la 5,7% în Franța și la 2,4% în Spania în aceeași perioadă.

În octombrie 2022, inflația în zona euro a atins un maxim al ultimilor 40 de ani, de 10,7%, din cauza unui salt de 41,9% al costurilor cu energia, în timp ce blocul a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an.

Aproape jumătate din populația UE (46%) afirmă că nivelul de trai s-a redus deja din cauza pandemiei, a consecințelor războiului Rusiei în Ucraina și a crizei legate de costul vieții, arată un sondaj Eurobarometru al Parlamentului European.

“Shrinkflation” este o tactică obișnuită folosită de comercianții cu amănuntul prin care consumatorii plătesc mai mult pentru mai puțin; prețul unui articol poate rămâne același sau chiar crește, dar dimensiunea acestuia a fost redusă.