AcasăSOCIALPolitica energetică a României. Am vândut ieftin și am cumpărat scump. Pierderi...

Politica energetică a României. Am vândut ieftin și am cumpărat scump. Pierderi de peste 4 miliarde de lei

Afaceri păguboase cu energia, pe banii românilor

Pe anul 2022, pierderile României la volumul tranzacționat de energie electrică s-au ridicat la 4,45 miliarde de lei. Și asta pentru că am vândut energie ieftină și am cumpărat energie foarte scumpă. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care prețurile la energie în țara noastră s-au situat pe primul loc în Europa, atât la consumatorii casnici, cât și la consumatorii noncasnici.

Politica în sectorul energetic, care a aparținut exclusiv PNL, s-a dovedit a fi un dezastru pe toată linia. Ultimele date arată că, în 2021, volumul de energie tranzacționată la export a fost de 5,425 TWh, la un preț mediu de 424,97 lei MWh, iar importul a fost de 7,624 TWh, la un preț mediu de 600,59 lei MWh. Pierderea României a fost de 2,27 miliarde de lei. Comparativ, din tranzacțiile cu energia în 2021, Germania a câștigat 2,21 miliarde de euro. Situația în 2022 s-a înrăutățit în țara noastră. Astfel, volumul de energie tranzacționată la export a fost de 4,639 TWh, la un preț mediu de 1.088,23 lei MWh, în timp ce volumul de energie tranzacționată la import a fost de 5,886 TWh, la un preț mediu de 1.613,53 lei MWh. De data aceasta, pierderile, suportate de populație și de firme, au fost de 4,45 miliarde de lei. Din aceleași tipuri de tranzacții, Germania a câștigat, în 2022, 5,30 miliarde de euro. Dar unde s-au dus banii pierduți ai României? Importurile scumpe au fost făcute, în 2022, din Bulgaria, 2.468 GWh, din Ucraina, 1.473 GMh și din Ungaria, 949 GWh, iar exporturile ieftine s-au făcut în Republica Moldova, 1.982 GWh, și în Serbia, 1.715 GWh. Din Bulgaria am importat mult pentru că acolo termocentralele pe cărbune duduie, din Ucraina am reușit să importăm o cantitate foarte mare de energie, în condițiile în care țara se află în război, iar importul din Ungaria este cel puțin jenant, având în vedere că țara vecină importă de zece ori mai multă energie ca România.

Piața dereglementată a creat dezechilibre majore

Raportat la puterea standard de cumpărare, prețul energiei în România pentru consumatorii noncasnici în semestrul II al anului trecut a fost, conform Eurostat, cel mai mare din UE. Față de țara noastră, Ungaria a avut un preț de 1,2 ori mai mic, Bulgaria, de 1,9 ori mai mic, Polonia, de două ori mai mic, Germania și Austria, de 3 ori mai mic, iar Franța, de 5 ori mai mic. Față de aceeași perioadă a anului 2021, în semestrul II al anului trecut, creșterea procentuală a fost, în România, de 142%. Comparativ, Ungaria a avut o creștere procentuală de 138%, Polonia, de 42%, Germaniua, 23%, Franța, 17%, iar Bulgaria, de doar 17%.  Comparativ cu semstrul II al anului 2017, creșterea, în aceeași perioadă a anului trecut, a fost, în țara noastră, de 312%. ”Lipsa unor noi capacități de producere a energiei electrice este una dintre cauzele care au condus la cel mai mare preț al energiei electrice pentru consumatorii noncasnici din UE-27, raportat la puterea standard de cumpărare, iar consecința imediată este scăderea competitivității în sfera economiei naționale în raport cu celelalte țări. Alte cauze sunt lipsa interconectărilor transfrontaliere, incompetența factorilor de decizie în sectorul energiei, numiți pe criterii politice, și aservirea unor decidenți altor interese, de grup și antinaționale”, a afirmat dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.

Au distrus și ultimul bastion

Decizia închiderii Complexului Energetic Oltenia a fost unul dintre cele mai grave acte de trădare a intereselor naționale. În condițiile în care celelalte țări își mai deschid capacități pe cărbune, România a fost obligată de Comisia Europeană, cu concursul autorităților din țara noastră, să închidă singura sursă de energie constantă și sigură, în care aveam și materia primă asigurată. ”Se face o confuzie extraordinară. Complexul Energetic Oltenia nu poluează, pentru că s-au cheltuit sute de milioane de euro pentru desulfurare. Vorbim aici doar de CO2, gazele cu efect de seră, însă toate termocentralele pe cărbune din lume produc CO2. România și-a asumat niște chestiuni aberante, ori pentru că cei care au semnat așa ceva au fost induși în eroare, ori au făcut confuzii între gazele cu efect de seră și agenții poluanți. Emisiile termocentralelor din România erau, în 2021, 15 milioane de tone de CO2, în timp ce Germania avea 176 milioane de tone de CO2, iar asta spune totul”, ne-a declarat dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
833 afisari