Rând pe rând, Arafatul, premierul, chiar și dispărutul vremelnic de la Cotroceni au ieșit să condamne protestele oamenilor împotriva restricțiilor. Pentru că, nu-i așa, restricțiile salvează vieți. Însă adevăratele măsuri de scădere a numărului de infectări nu numai că se iau anemic de la începutul pandemiei, dar, mai nou, s-a decis chiar reducerea drastică a acestora.
Testați, testați și iar testați. Acestea au fost recomandările tuturor instituțiilor, de la OMS până la Comisia Europeană, pentru stoparea răspândirii virusului. Ce-au făcut guvernele României în acest sens? Aproape nimic. De la o capacitate maximă atinsă undeva, pe la începutul toamnei, de 35.000 de teste PCR pe zi, s-a ajuns la o medie de 16.000 de teste PCR pe zi. Și asta pentru că definiția de caz emisă de INSP exclude mai mult de 70% dintre cei care ar fi trebuit să beneficieze gratuit de testele PCR. Pentru ceilalți, exista varianta testării la clinicile private, cu tarife de circa 450 de lei, o variantă pe care o aveau doar cei din localitățile cu o economie mai dezvoltată și, implicit, venituri mai mari. Consecințele se văd astăzi mai bine ca oricând. Orașele mari intră în scenarii roșii și în carantină, în timp ce zonele sărace, cu excepția satelor depopulate care au ghinionul să aibă două-trei cazuri care îi închid pe toți în case, se bucură de semilibertate. De ce nu alocă Ministerul Sănătății mai mulți bani pentru testări este mai mult decât evident, ca să facă economii la buget, deși ar mai exista și alte explicații. Economiile acestea se pare însă că nu au o limită. Pentru că iată, puținele testări gratuite pe baza definiției de caz vor deveni și mai puține, pentru că Ministerul Sănătății a decis să reducă sumele de bani alocate testelor PCR.
Doar 175 de lei pentru un test PCR
Dacă până la data de 31 martie Ministerul Sănătății plătea 200 de lei pentru efectuarea unui test PCR, de la 1 aprilie instituția nu va mai achita decât 175 de lei, potrivit Ordinului nr. 383 privind modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică. Chiar dacă pe piața liberă prețurile testelor PCR au scăzut de la 450 de lei la circa 300 de lei, pentru laboratoarele private, unde se fac marea majoritate a acestor teste, nu va mai fi deloc rentabil să lucreze cu statul. Consecința va fi că cele 16.000 de teste gratuite efectuate de stat se vor înjumătăți, pierzându-se astfel orice control asupra extinderii numărului de infectări. Comisia Europeană atrăgea atenția că depistarea timpurie prin testare rămâne esențială. Statele membre ar trebui să testeze cât mai multe persoane și să acorde prioritate persoanelor simptomatice, persoanelor care au fost în contact cu cazuri confirmate, focarelor locale grave și, în măsura posibilităților, testării persoanelor asimptomatice, în funcție de resursele disponibile, de capacitățile de testare și de depistare a contacților. ”În situația în care nu sunt disponibile capacități suficiente, statele membre ar trebui să acorde prioritate testării persoanelor care prezintă simptome compatibile cu Covid-19, inclusiv simptome ușoare, și în particular persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie acută. Aceste teste ar trebui combinate, dacă este posibil, cu testarea vizând gripa și alte infecții respiratorii, de exemplu, prin intermediul unor teste multiple disponibile sau al altor teste relevante. Criteriile de stabilire a priorităților de testare ar trebui să fie obiective și aplicate în mod nediscriminatoriu”, a transmis Comisia Europeană încă din toamna anului trecut.
Carantina nu costă
De la începutul anului, au fost emise aproape 200 de ordine de carantinare și recarantinare a localităților, măsuri care nu au avut niciun efect. Apoi au urmat restricțiile dure care au însemnat o semicarantinare a orașelor mari și care i-au scos pe oameni în stradă. Și nu este vorba deloc despre oboseala pandemică, ci doar despre faptul că oamenii s-au săturat de incompetență, de măsuri incoerente și de refuzul autorităților de a testa populația, de a izola și de a accepta tratamentele medicilor care reușesc să prevină internările în spitale.