Ieșirea României din cele două bănci ale Federației Ruse, forțată de UE și, probabil, de SUA, va însemna o grea lovitură nu numai pentru bugetul de stat, ci și pentru sistemul bancar și fondurile de pensii private. Pierderile din aceste retrageri se ridică la câteva sute de milioane de euro, iar impactul este necunoscut chiar și pentru membrii Guvernului. Decizia fusese anunțată de președintele Klaus Iohannis, după participarea la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles.
Guvernul a aprobat ieri două proiecte de lege pentru retragerea din băncile rusești. Măsura va avea consecințe devastatoare, atât pentru buget, cât și pentru sectorul bancar și pensiile private. Mai mult, Banca Internațională de Investiții a Federației Ruse finanțează cel puțin patru proiecte în România, a căror soartă este incertă. Este vorba despre o finanțare de 10 milioane de euro pe 7 ani pentru sprijinirea IMM-urilor, 17 milioane de euro pentru o companie românească producătoare de carne de pui, 20 de milioane de euro acordați unei companii pentru achiziția unei fabrici de ulei și 20 de milioane de euro pentru o companie medicală privată.
Statele membre ale Băncii Internaționale de Investiții (BII) sunt România, Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, Federația Rusă, Slovacia și Vietnam, iar anunțul retragerii a fost făcut de România, Cehia, Slovacia și Bulgaria. Potrivit acordului, fiecare membru poate renunța la calitatea sa, însă încetarea calității de membru nu exonerează acel membru de obligațiile acestuia față de bancă, până la îndeplinirea integrală a acestora. Acordul își va înceta valabilitatea dacă cel puțin două treimi dintre membrii declară că renunță la participarea la bancă și denunță acordul. Mai mult, un membru în situație de retragere va continua să răspundă pentru datoriile condiționate față de bancă, atât timp cât orice parte a împrumuturilor, investiţiilor de capital sau garanţiilor încheiate înainte de încetarea calității de membru rămâne nereglementată.
Și cu banii luați
Anunțul de retragere făcut de cele patru țări UE au destabilizat banca, după retrogradarea făcută de Agenția Fitch, conducerea băncii transmițând, ulterior, că este nevoie de un necesar de lichiditate de 125 milioane de euro. ”Având în vedere aceste aspecte, este aproape imposibil de estimat impactul pe care situația actuală îl va avea asupra activelor și pasivelor Băncii. Considerăm că o înrăutățire a ratingurilor, dar si a situației de pe piețele financiare va influența negativ rezultatele reglementării obligațiilor reciproce dintre Bancă și România. Dat fiind evoluția situației la nivel politico-economic, precum și lipsa clarității asupra modalității concrete de evaluare a obligațiilor reciproce dintre părți, se propune ca eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acționariatul BII, precum și cele privind asistența tehnică și juridică să fie asigurate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Cad fondurile de pensii
Portofoliul de titluri de valoare emise de BII pe piața românească este de aprox. 1,4 miliarde de lei (273 milioane de euro), datorie emisă în moneda națională. Printre principalii investitori în activele BII se numără: NN Pensii, cel mai mare investitor; BCR Erste Asset Management, BRD Asset Management, Banca Transilvania, BRD Pensii, BCR Pensii, BT Asset Management etc. ”Având în vedere contextul geopolitic actual, coroborat cu scăderea rating-urilor BII de către agențiile de rating, există posibilitatea afectării calității titlurilor emise de bancă pe piața românească. Impactul macroeconomic nu poate fi estimat la acest moment. Impactul asupra mediului de afaceri poate surveni din contagiunea legată de afectarea activelor deținute de fondurile de pensii, dar și de alți actori ai pieței. Acest lucru poate avea implicații de ordin social, ținând cont de faptul că fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori în obligațiuni emise de BII pe piața românească”, arată Guvernul.