Libera circulație, absența controalelor fitosanitare și ridicarea taxelor vamale pentru produsele agricole din Ucraina și-au atins scopul. Fermierii de pe întreg teritoriul UE au ajuns în prag de faliment, cu o consecință directă de reducere a efectivelor de animale. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care a cerut reducerea consumului de carne cu 70%, vine acum și aplică lovitura de grație zootehniei. Prelungește cu încă un an importurile la liber din Ucraina.
Imediat după 1989, România a fost bombardată ani la rând cu celebrele pulpe de pui congelate americane, din rezerva NATO, de o calitate îndoielnică, dar la prețuri de chilipir. Dumpingul agresiv și-a atins scopul. În mai puțin de 5 ani, industria avicolă românească își dădea duhul. Exact asta se întâmplă și cu cerealele și carnea produsă în Ucraina, pe care Comisia Europeană le-a exceptat de la orice controale și de la orice taxe. Asta după ce a majorat costurile fermierilor europeni, prin interdicții și condiții draconice de producție, în timp ce în Ucraina nu se respectă nicio normă de siguranță alimentară, ci totul se concentrează pe reducerea costurilor.
Mai mult, motivația oficială pentru favorurile acordate Ucrainei a fost riscul de foamete din Africa, însă acolo nu a ajuns mai nimic, produsele invadând, în realitate, întreaga Europă. După dezastrul de anul trecut, când fermierii români, dar și din celelalte țări europene au fost loviți de secetă și de imposibilitatea de a obține prețuri care să le asigure supraviețuirea, Ursula von der Leyen a decis să acorde aceleași beneficii Ucrainei pentru încă un an. Cu scopul vizibil de a se asigura că fermierii renunță definitiv la agricultură și zootehnie, atingând, în timp record, obiectivul declarat de a reduce cu 70% consumul de carne din UE.
Culmea ipocriziei
În Regulamentul propus de Comisia Europeană se precizează că, în cazul în care un produs originar din Ucraina este importat în condiții care să afecteze negativ piața Uniunii de produse similare sau direct concurente, Comisia poate reintroduce taxele vamale în orice moment prin adoptarea unui act de implementare. ”Comisia monitorizează în mod regulat impactul prezentului regulament, luând în considerare informațiile privind exporturile, importurile, prețurile de pe piața Uniunii. Comisia lansează o evaluare a situației pieței Uniunii pentru produse similare sau direct concurente în vederea reintroducerii taxelor vamale. Evaluarea respectivă se încheie într-o perioadă de cel mult trei luni, în urma unei cereri justificate corespunzător din partea unui stat membru, inclusiv suficiente probe disponibile în mod rezonabil pentru statul membru respectiv, sau din proprie inițiativă, după ce a devenit evident că există o dovadă suficientă a importurilor care afectează negativ piața”, se arată în propunerea de Regulament. Evaluarea trebuie să includă factori precum rata și valoarea creșterii importurilor din Ucraina ale produsului în cauză în termeni absoluți și relativi și efectul importurilor în cauză asupra producției și prețurilor UE, având în vedere dezvoltarea importurilor din alte surse, proceduri care ar putea dura ani de zile, nu luni.
Dialogul surzilor
La sfârșitul lunii ianuarie 2023, șase țări din UE, printre care și România, au cerut Comisiei Europene inclusiv despăgubiri pentru fermieri, în contextul în care există o supraofertă de cereale creată de importurile ieftine din Ucraina, care a redus cererea pentru produsele locale şi a declanşat proteste în rândul fermierilor. Solicitarea a rămas fără răspuns, ca într-un dialog al surzilor. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, atrăgea atenția că, dintr-un exportator net de cereale şi plante oleaginoase, România a devenit, din cauza Ucrainei, un importator net. ”Fermierii se află într-o situaţie extrem de delicată, cu magaziile pline şi cu conturile goale. Nu au putut să-şi valorifice producţia nici la extern, pe culoarele tradiţionale de comerţ, şi nici la intern, întrucât consumatorii de cereale din România, având alternativa de a cumpăra la preţuri mai mici cerealele din Ucraina, evident s-au îndreptat spre această ofertă, ceea ce a tulburat profund piaţa cerealelor şi a plantelor oleaginoase”, declara ministrul Agriculturii, Petre Daea.