Plafonarea adaosurilor a lovit doar în producători. Multinaționalele și-au păstrat profiturile

Producătorii se plâng de faptul că, de când Guvernul a dat ordonanța pentru plafonarea adaosurilor la procesator, distribuitor și comerciant, prețurile la poarta fermei au scăzut brusc. Marile rețele de magazine le-au impus prețuri mai mici, dacă voiau să-și vândă marfa. Între timp, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, se laudă că a amendat multinaționale care nu au respectat cota de adaos impusă prin actul normativ, ceea ce înseamnă că s-a mers și pe majorarea profitului, nu numai pe menținerea acestuia.

De când cu celebra ordonanță de plafonare a adaosurilor la produsele alimentare de bază, pe piață nimic nu s-a schimbat. La început, premierul Marcel Ciolacu ne-a spus să mai așteptăm până în septembrie, că atunci vom vedea cum prețurile scad. Apoi, același premier, ne-a anunțat, cu seninătate, în septembrie, că da, în magazine se vede clar că prețurile au scăzut, în timp ce toți cei care își făceau singuri cumpărăturile observau că prețurile sunt cel puțin la fel de mari, dacă nu, chiar mai mari. După încă o lună, la semnalele nervoase primite din partea populației, Ciolacu l-a băgat în priză pe ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, să mai arunce niște praf cetățenilor, cu niscaiva milioane din amenzi pe la multinaționale. Amenzi care, la cât profit s-a făcut din nerespectarea plafonării adaosurilor comerciale, sunt apă de ploaie.

”Când Guvernul României a decis plafonarea marjelor de adaos comercial la alimentele esenţiale, am spus că este important ca efectele măsurii să apară pe tot lanţul, de la procesator până la vânzătorul final şi distribuitor. Tocmai de aceea am cerut atenţie maximă, pentru a asigura echitatea şi corectitudinea în mediul economic. Urmare a controalelor efectuate zilele acestea în Bucureşti de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, au fost aplicate amenzi în valoare de 4 milioane lei”, a spus Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Amenzi pe bandă rulantă

Pe la începutul lunii septembrie, Consiliul Concurenței ne anunța că prețurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanța de plafonare a adaosurilor comerciale au scăzut cu până la 49% în marile lanțuri de magazine, în luna august, comparativ cu luna iunie din 2023. Evident, cele mai multe reduceri de prețuri erau înregistrate la legumele și fructele de sezon, care scad de regulă în perioada respectivă. În schimb, controalele ANAF au demonstrat contrariul. Înainte de amenzile de 4 milioane de lei date în 16 octombrie pentru nerespectarea ordonanței privind plafonarea prețurilor, inspectorii antifraudă au mai identificat, în 5 octombrie, un mare retailer din domeniul comerțului de bunuri cu ridicata și cu amănuntul, care nu respecta cota de adaos maximă de 20%, existând situații în care a rezultat un adaos de peste 42%, amenda dată fiind de un milion de lei. Potrivit ordonanței, cota de adaos comercial practicată de procesator poate fi de maximum 20%,  cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție poate fi de maximum 5%, față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile operaționale, iar cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul și cash&carry poate fi de maximum 20%, față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului.

Străinii dictează prețurile

Producătorii români se plâng de faptul că, de când cu ordonanța plafonărilor, prețul de vânzare la poarta fermei a scăzut vertiginos, dat fiind că multinaționalele dictează prețurile. Astfel, dacă Guvernul le-a limitat adaosurile, acestea au recuperat din prețul producătorului român. ”Noi, ca producători, am fost obligați să scădem prețurile. Teoretic, ordonanța nu ne impunea nouă să reducem prețurile, dar, în practică, cei mai afectați am fost noi. Și asta pentru că rețelele de supermarketuri și hypermarketuri dictează prețurile. De exemplu, la carnea de pui, unde nu este penurie, pentru că este prea mare importul din Polonia, au venit la noi, la poartă și au întrebat cât este kilogramul de pui. Și era 10,5 lei. Dar nu ne-a dat 10,5 lei, ci, la început, 10,2 lei, apoi au scăzut treptat până am ajuns să ne dea 9 lei în prezent. La producători cheltuielile nu au scăzut și, astfel, nu numai că ne-au tăiat profitul, dar ne-am dus pe minus acum, mai ales că urmează sezonul rece și costuri mai mari pentru încălzirea fermelor de pui. La carnea de tăuraș, de la 13-14 lei în viu, ni se dau acum 9 lei pe kilogram, în condițiile în care carnea se vinde în magazine cu 45 lei-50 de lei. Și atunci clar că ieși în pierdere, că un vițel necesită hrană aproape 2 ani de zile”, ne-a declarat Puiu Ilisei, președintele Grupului de Producători EuroAvi.