Toată lumea poate să urmărească numărul zilnic de cazuri de coronavirus pe măsură ce varianta Omicron se răspândește în Europa, dar piața de energie se concentrează pe un indicator mai tradițional de îngrijorare: temperatura.
Facturile la gaz și electricitate au crescut la noi recorduri în ultima săptămână, cumpărătorii și vânzătorii sunt acum în alertă pentru semnele de frig care ar duce prețurile la o criză totală. „Doar o iarnă blândă pare capabilă să atenueze stresul pe piața energiei”, a spus Jean-Paul Harreman, analist la firma de cercetare Enappsys Ltd.
Totul se adaugă la o perspectivă precară pentru economiile și consumatorii europeni, pe măsură ce pandemia se întoarce și țările devin din ce în ce mai preocupate de Rusia și geopolitică.
Varianta Omicron va fi probabil dominantă în Europa până la sfâșitul anului și asta ar putea duce la blocări de facto în multe sectoare economice.
Creșterea prețurilor la energie generează inflația și forțează industriile înfometate de gaze să reducă producția. Dacă este și frig, atunci întreruperile de curent ar putea fi o ultimă soluție, avertizează economiștii de la Bloomberg.
Meteorologii prognozează temperaturi mai reci pentru restul lunii decembrie – și acest lucru va persista până în ianuarie, cu temperaturi sub medie în primele două săptămâni – dar consumul maxim de energie vine de obicei în februarie.
Analiştii spun că nu ar fi nevoie nici măcar de o repetare a valului polar „Beast from the East” din februarie 2018 pentru a declanşa crizele pieţei în acest an, “doar câteva grade sub normal vor fi suficiente”.
Liderii satelor Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la modul în care trebuie răspuns la o criză a gazelor naturale fără precedent care a dus preţurile la electricitate la un nivel record.
Un alt punct de dispută l-a constituit un proiect de regulament al Executivului comunitar cu privire la clasificarea energiei nucleare şi gazelor naturale în taxonomia investiţiilor „verzi”.
Luxemburgul, Germania şi Austria critică o posibilă includere a energiei nucleare şi a gazelor pe lista investiţiilor durabile, în timp ce alte ţări, precum Franţa, Polonia, Cehia şi România au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”.
Banca Centrală Europeană estimează o inflație de 3,2% pentru 2022, două treimi din acest procent fiind atribuit creșterii prețului energiei.
În România, “situaţia de pe piaţa energiei nu a fost niciodată atât de complicată, cu preţuri de 10 ori mai mari față de anul trecut”, a declarat recent vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
Trei dintre centralele nucleare ale Germaniei se vor închide și la sfârșitul acestui an și, prin urmare, vor fi indisponibile în perioada cea mai friguroasă a iernii.
Aproximativ o treime din capacitatea nucleară a Franței va fi oprită la începutul lunii ianuarie. De obicei, națiunea exportă energie în orele de vârf către vecinii săi, dar acum va avea nevoie de importuri, generând scumpiri peste tot. Întreținerea este, de asemenea, perturbată de pandemie.
O escaladare a tensiunilor dintre Kiev și Moscova ar putea agrava criza energetică, cu potențialul ca transporturile de gaze rusești să fie reduse sau oprite complet în cazul unei invazii militare a Rusiei în Ucraina.
Atenția se îndreaptă deja spre iarna viitoare. Dacă exporturile de gaze rusești rămân la nivelurile actuale, depozitele Europei vor stoca mai puțin de 15% la sfârșitul lunii martie, cel mai scăzut nivel înregistrat, potrivit consultanței Wood Mackenzie. Și asta presupunând condiții meteorologice normale.
