România se pregătește pentru un aflux de peste 150.000 de refugiați ucraineni, care ar putea ajunge în țara noastră în cazul unui accident sau atac nuclear. Conducerea Administrației Rezervelor de Stat susține că trebuie să se pregătească pentru cel mai rău scenariu și a lansat în licitație un acord cadru prin care urmează să cumpere corturi, paturi, treninguri și tricouri pentru ucraineni, în valoare totală de circa 82 milioane de euro.
Speriată de știrile despre bombardamentele la centrala nucleară de la Zaporojie, conducerea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) a demarat procedurile, încă din august, pentru un acord cadru prin care să achiziționeze un pachet cu strictul necesar pentru 152.000 de refugiați, care ar putea fugi de norul radioactiv.
Președintele ANRSPS, Georgian Pop, susține că, fără acest acord cadru, în caz de necesitate, nu se puteau face achiziții rapide. Însă, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 75 din 2 iunie 2022, pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, pentru situații care implică intervenții operative urgente, achiziția produselor pentru acumularea stocurilor de urgență și pentru atingerea nivelului de reziliență al stocurilor rezervă de stat se poate realiza prin procedura de achiziție publică în regim de urgență. Ceea ce face ca existența unui acord cadru să fie nejustificată. Chiar dacă nu înseamnă achiziție imediată, acordul cadru presupune că cel care câștigă licitația va livra, exclusiv, produsele în valoare de 82 milioane de euro.
”Este vorba despre un acord cadru pe doi ani. Acordul cadru este ca o plasă de siguranță. În momentul în care ai nevoie urgentă de anumite produse, să poți să dai drumul unui contract subsecvent, prin care cumperi o cantitate, într-un timp foarte scurt. Dacă nu ai acordul cadru și începi o licitație într-o situație de urgență sau de criză, durează câteva săptămâni sau chiar câteva luni ca să poți face acea achiziție. Noi am lansat proiectul la începutul lunii august din motive birocratice, așa sunt legile, așa sunt procedurile, a fost publicat abia acum și estimăm că se va încheia toată procedura abia prin ianuarie, sunt niște termene date de lege. Trebuie făcută precizarea că, dacă nu va fi nevoie, prin acordul cadru nu cumpărăm absolut nimic”, ne-a declarat Georgian Pop, președintele ANRSPS.
Valuri de refugiați
Rolul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale este să fie pregătită pentru orice situație, iar instituția vrea să fie pregătită pentru toate scenariile posibile, ne spune Georgian Pop. ”Dar repet, am făcut acord cadru, deci nu este o achiziție, am zis să fie o plasă de siguranță pe doi ani. Sigur că toate prețurile și toate cantitățile sunt calculate de experții noștri. Până la izbucnirea războiului din Ucraina, România nu s-a confruntat cu situații legate de valuri de refugiați, acum am avut. Este posibil, Doamne ferește!, în cazul unui accident nuclear sau a unui atac nuclear, să fie valuri mari de refugiați, care încearcă să scape de norul radioactiv. Sau doar să treacă pe la noi, să stea câteva zile și să meargă mai departe. Prin lege, avem misiunea la Rezervele Statului să fim pregătiți pentru situații și ne-am gândit că, dacă cumva este un scenariu, noi suntem acoperiți de un contract cadru, care nu implică niciun ban. Rolul acestui acord cadru este ca, dacă Guvernul decide să realizăm o tabără de refugiați, o să o realizez operativ foarte repede”, ne-a precizat președintele ANRSPS, Georgian Pop.
ANAF-ul a cerut explicații
Acordul cadru sub forma de pachet a trezit suspiciunile celor de la ANAF, care au cerut explicații Administrației Rezervelor de Stat. Se pare că justificările de genul ”poți să ai pat, dar să nu ai cearșaf”, date de conducerea instituției, au fost de ajuns pentru ”vigilenții” de la Fisc. ”Am preferat să achiziționam pachet pentru situație de urgență, dacă cineva vine, nu are unde să doarmă, trebuie să doarmă, să le ofer strictul necesar, asta a fost ideea. Încă o chestiune tehnică, pentru că a trebuit să explic și ANAF-ului și vă explic și dvs, ca să știți. În mod normal nu vorbim de un pachet, ci de licitații pe fiecare produs în parte. Dar de ce am optat pentru un pachet? Să zicem că le lansam pe toate, saltele, paturi, corturi. Se putea ca la o anumită licitație să se conteste între ei și să se dea în judecată și să dureze foarte mult, un an și jumătate-doi ani pentru un produs. Și atunci puteai, de exemplu, să ai pat, dar să nu ai cort. Sau să ai pat, dar să nu ai saltea. Să ai pernă, dar să nu ai față de pernă. Noi am încercat să prevenim toate acestea și de aceea am mers pe ideea de pachet”, ne-a explicat Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.