AcasăSOCIALParlamentarii oficializează blackout-ul Sistemului Energetic Național

Parlamentarii oficializează blackout-ul Sistemului Energetic Național

Camera Deputaților a mimat, prin Comisiile de industrii și economică, modificări la Ordonanța decarbonizării, care, practic, vor duce la un blackout al Sistemului Energetic Național. Compensarea pentru cei 3.780 de MWh care vor dispărea din sistem în 2025 este doar una teoretică, pentru că grupurile pe gaz care ar urma să se construiască, și acelea incerte, nu asigură decât 2.000 de MWh.

Deputații din Comisiile economică și industrii au parafat eșecul negocierii cu UE, care ar fi trebuit să ducă la prelungirea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune, în contextul crizei energetice. Un eșec care anunță un blackout imminent al Sistemului Energetic Național.

Astfel, până în 2025, România va închide capacități de producere a energiei electrice pe cărbune de 3.780 MWh. În locul lor ar urma să apară două grupuri pe gaze naturale ”ready for hydrogen” de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MWh, unul la Işalniţa, de 850 MWh, cu punere în funcţiune în 2026 și unul la Turceni, de 475 MWh, cu punere în funcţiune în 2026), precum si 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MWh – până în 2024. Asta doar pe hârtie. Potrivit conducerii Complexului Energetic Oltenia, centrala electrică pe gaze naturale de la Ișalnița va fi construită împreună cu ALRO, care a fost selectată în acest sens, însă asocierea urmează să fie aprobată de organele corporative ale celor două companii. Și dacă totul va merge fără sincope, probabilitatea ca aceasta să fie data în funcțiune în 2026 este extrem de mică.

”CEO are din 2013 o centrală pe gaze la Chișcani, Brăila, din 2013, care nu a funcționat până acum. Nu știu cu ce gaze va merge noua termocentrală de la Ișalnița, că este la distanță de circa 10 km de conducta BRUA. În plus, gazele din Marea Neagră sunt și ele incerte. Eu nu cred că vor construi ceva la Ișalnița, cel puțin nu așa repede”, ne-a declarat Alin Munteanu, președintele Cartel Alfa Gorj. Despre centrala pe gaze de la Turceni nu s-a auzit nimic, semn că acolo nu s-au început demersurile pentru selectarea constructorului, deși este programată, în ordonanță, să producă 475 de MW imediat după închiderea grupurilor pe cărbune.

Iluzia energiei regenerabile

Ca să suplinească lipsa celor 3.780 MWh, pe lângă cele două centrale pe gaze, mai sunt programate a fi construite și 8 parcuri fotovoltaice, cu o putere totală instalată de 735 MWh. În primul rând, trebuie remarcat faptul că renunțăm la 3.780 MWh în 2025 și punem în loc, repet, teoretic, doar 2.050 MWh. În al doilea rând, trebuie să ținem cont că, în 2026, reactorul 1 de la Nuclearelectrica se va opri pentru cel puțin doi ani, dispărând din sistem alți 700 MWh. Iar în al treilea rând, din cele 8 parcuri fotovoltaice, doar pentru patru s-au anunțat începerea lucrărilor, printr-un parteneriat între Complexul Energetic Oltenia și OMV Petrom. La fotovoltaice ar mai fi însă ceva de spus. Puterea totală instalată de 735 MWh nu înseamnă că atâta energie vor produce. Potrivit ANRE, în România, puterea totală instalată a fotovoltaicelor este de 1.393 MWh, însă acestea au produs, în medie, 203 MWh în august 2022 și 158 MWh, în octombrie 2022, ceea ce înseamnă o contribuție la Sistemul Energetic Național de 3-4%. Ieri, la ora 16, fotovoltaicele mai produceau 75 MWh, adică o contribuție la SEN de 1,35%.

Au căzut eolienele

Ieri, energia eoliană produsă pentru Sistemul Energetic Național a intrat pe minus 20 MWh o bună parte din zi. În fapt, energia eoliană este cea mai inconstantă și nesigură energie, aceast înregistrând creșteri doar în zilele sau momentele în care bate vântul. Acesta este și motivul pentru care acest tip de energie a devenit foarte scumpă, în contextul prețurilor foarte ridicate de pe Piața Zilei Următoare. Producătorii de energie eoliană sunt nevoiți să încheie contracte de vânzare, însă, în marea majoritate a timpului, cumpără de pe PZU ca să acopere cantitățile din contract. La fel se întâmplă și în cazul energiei fotovoltaice, care depinde foarte mult de soare și de condiții specifice pentru a avea cât de cât producție. Tocmai de aceea scoaterea capacităților de producție care asigură energie continuă și înlocuirea lor cu regenerabile este, de fapt, o sinucidere energetică.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.