România trebuie să se mai împrumute de 92 de milioane de euro, doar pentru că oamenii conduși de Raed Arafat nu și-au făcut treaba. Proiectul privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre, finanțat cu un credit de 50 milioane de euro, a bătut pasul pe loc, din cauza pandemiei, susține DSU, care arată că angajații instituției nu s-au putut deplasa pe motiv de restricții. În schimb, aceeași angajați au încasat salarii în valoare de peste 170.000 de euro.
Potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Finanțelor, România va mai contracta un împrumut de 97 de milioane de euro, de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru a suplimenta creditul inițial de 50 milioane de euro, destinat Departamentului pentru Situații de Urgență. Proiectul viza managementului riscurilor de dezastre, cu trei componente: îmbunătățirea rezilienței seismice la dezastru și a infrastructurii de răspuns în caz de urgență, îmbunătățirea capacității instituționale pentru planificarea investițiilor de reducere a riscurilor și managementul proiectului pentru sprijinirea IGSU – Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) și a DSU (Unitatea de Coordonare a Proiectului (UCP) în implementarea curentă a proiectului. Acesta ar fi trebuit să înceapă în 2018 și să se finalizeze la sfârșitul anului 2024.
În cadrul Componentei 1 a proiectului, sunt în derulare, în diferite stadii de execuție, investiții în consolidare structurală și reabilitare a infrastructurii clădirilor existente și/sau construcția de clădiri noi pentru a asigura funcționarea completă a acestor clădiri critice înainte, în timpul și după producerea unor dezastre, cum ar fi cutremure, inundații, furtuni, fenomene meteorologice extreme, luând în considerare rezistența clădirilor și a sistemelor critice, cum ar fi energia, apa și sistemele de comunicații, susține Ministerul Finanțelor. Cele 50 de milioane de euro împrumutate inițial nu au mai fost de ajuns, din cauza întârzierilor mari în realizarea lucrărilor.
Era pe invers
Întârzierile ar fi fost cauzate de pandemia Covid-19, în condițiile în care personalul Unității de Implementare din cadrul IGSU a fost, de asemenea, implicat în activități curente care au susținut acțiunile guvernului ca răspuns la situația pandemică. Astfel, unele dintre atribuții de implementare a proiectului, în special procedurile de achiziții și managementul proiectului, au suferit întârzieri din cauza restricțiilor în organizarea vizitelor la fața locului și a reuniunilor în format fizic, inclusiv vizite tehnice și de monitorizare, potrivit notei de fundamentare a proiectului de lege care va ratifica un alt împrumut de 92 milioane de euro.
”În plus, schimbările determinate de actualul context economic și geopolitic au creat un impact major pe piața construcțiilor din România, prin creșterea exponențială a prețurilor materialelor de construcție. Piața construcțiilor a fost, de asemenea, afectată de ritmul crescător al inflației și impredictibilitatea costurilor finale ale contractelor de execuție lucrări de construcție. Pe de altă parte, starea tehnică a clădirilor estimată inițial prin necesitatea intervenției prin lucrări de consolidare la circa 2/3 din totalul obiectivelor și demolarea și reconstruirea a circa 1/3, a fost infirmată de rezultatul expertizelor tehnice, care a arătat un nivel de degradare mai avansat, adică 2/3 clădiri ar necesita demolare și reconstruire și doar 1/3 consolidare și modernizare funcțională”, se mai precizează în proiectul de act normativ. Astfel, cele 50 milioane de euro împrumutate inițial nu ar ajunge decât pentru 8 clădiri, din cele 35 avute în vedere în proiect.
Banii s-au cheltuit
Raportul de audit al situațiilor financiare ale proiectului finanțat din împrumutul BIRD, pentru perioada 20-12.2018-31.12.2020, arată că banii s-au cheltuit ”cu folos”. Chiar dacă angajații IGSU nu se puteau deplasa în vizite tehnice, fiind probabil implicați în achiziția de izolete, aceștia au primit salarii în valoare totală de peste 170.000 de euro. Mai mult, în 2019 s-au efectuat cheltuieli pentru mobilier și accesorii mobilier – 4.762 euro, echipament IT – 39.769 euro, servicii de publicitate – 1.606 euro, auto 8+1 – 27.038 euro, asigurări auto – 800 euro, material promoționale și birotică – 4.041 euro, cursuri – 8.862 euro, costuri cu deplasarea și diurna – 2.193 euro, salarii angajați Unitatea de Implementare a Proiectului 43.347 euro. Totodată, în 2020 s-au cheltuit bani pentru servicii de publicitate – 2.318 euro, carburant auto – 337 euro, asigurări auto – 735 euro, materiale protecție Covid – 1.435 euro, consumabile imprimantă – 4.508 euro, salarii angajați Unitate de Implementare a Proiectului – 128.958 euro, costuri cu deplasarea și diurna – 303 euro și servicii de consultanță – 68.726 euro(!).