România riscă să-și piardă un obiectiv strategic crucial în securitatea energetică a țării. Astfel, acțiunile deținute de Fondul Proprietatea la compania Hidroelectrica vor fi scoase la vânzare, pe bursă, urmând ca statul român să vândă și el o parte din acțiuni, ca urmare a obligației instituite prin PNRR. Tot în PNRR a fost trecută obligația de a vinde pe bursă acțiunile la alte trei mari companii de stat românești, din energie și transporturi.
Condițiile dure impuse în PNRR-ul României încep să semene tot mai mult cu cele ale împrumuturilor de la FMI, care au produs o adevărată dramă în economia și societatea românească. La fel ca și FMI, Comisia Europeană a obligat România, fără niciun fel de opoziție din partea negociatorilor din țara noastră, să prăbușească nivelul de trai prin reforme dure și, de cele mai multe ori, împotriva intereselor naționale. Una dintre acestea este forțarea României să vândă pe bursă acțiunile Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie a statului. Fondul Proprietatea, care deține 20% din acțiuni, a anunțat deja că-și va lista pachetul la bursă, iar statul român trebuie să vândă și el cel puțin 15% din acțiuni.
Astfel, Bursa de Valori București a anunțat convocarea, de către Ministerul Energiei, a Adunării Generale a Acționarilor pentru a demara procesul de listare la bursă a pachetului deținut de Fondul Proprietatea. Potrivit unui comunicat al acestuia, Fondul Proprietatea intenționează să voteze în favoarea listării la bursă a acțiunilor deținute la Hidroelectrica și se așteaptă ca propunerea să fie aprobată cu succes în adunarea acționarilor companiei. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirma, la începutul acestui an, că este de acord cu listarea acțiunilor deținute de Fondul Proprietatea la Hidroelectrica, în condițiile în care statul are încă interdicție de a-și vinde acțiunile.
Mai sunt patru luni
Legea 173 din 2020 a reușit să amâne vânzarea acțiunilor la cele mai importante companii de stat. Potrivit acesteia, se interzice, pentru o perioadă de 2 ani, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută. Totodată, actul normativ prevedea suspendarea, pentru o perioadă de 2 ani, a operațiunilor privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționar, aflate în curs de realizare. În data de 13 august 2022, interdicția va fi ridicată, astfel că există riscul vânzării companiilor de stat, printre numele vehiculate numărându-se Hidroelectrica, Compania Aeroporturi și Transgaz. În condițiile unei crize a energiei, care se agravează pe zi ce trece, pierderea controlului statului asupra companiilor strategice va însemna o adevărată catastrofă. Privatizarea Petrom, cea mai dezastruoasă și antinațională măsură luată de la Revoluție până în prezent, a arătat clar că resursele, odată vândute, nu mai aparțin României și că nimeni nu poate controla exporturile de petrol și gaze exploatate de această companie.
Ghinea ne-a informat
Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și coordonator al PNRR, ne-a informat, la sfârșitul anului trecut, că nu o să scăpăm doar cu vânzarea Hidroelectrica și că, până în 2026, când se finalizează PNRR, România va trebui să mai scoată la vânzare alte trei mari companii de stat din sectorul energiei și din sectorul transporturi. ”Listarea la bursă a unor pachete minoritare sau majoritare este un instrument prin care să îmbunătăţim guvernanţa acestor companii, găseşti investitori serioşi care au şi ei o miză în a urmări performanţa”, afirma Cristian Ghinea.