Deși prea târziu, aș spune eu, parlamentarii liberali s-au trezit la realitate și au decis să ia măsuri împotriva ONG-urilor din țara noastră (finanțate din exterior), care au blocat și continuă să blocheze proiecte de investiții de interes național, fără să suporte vreo consecință. Astfel, potrivit unui proiect de lege, ONG-urile vor trebui să plătească o cauțiune de 1% din valoarea proiectului blocat în instanță, iar membrii comitetelor directoare vor răspunde în solidar cu asociația pentru prejudiciile aduse companiilor.
Liberalii vor să pună capăt fenomenului care a luat o amploare fără precedent și care a dus la un blocaj total al dezvoltării sectorului energetic și al infrastructurii din țara noastră. Este vorba despre hărțuirea permanentă a companiilor de stat, în principal, sau proiectelor finanțate de stat, prin acțiuni în instanță care opresc investițiile și provoacă pierderi financiare uriașe la buget. Actualmente, în România, legislaţia în această materie este foarte dezechilibrată, fiind preluate în mod selectiv, din legislaţia de la nivel european, doar drepturile, nu şi criteriile de responsabilizare a ONG-urilor, susțin inițiatorii proiectului de act normativ.
”În conformitate cu OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, un ONG poate ataca proiecte majore de infrastructură, în valoare de miliarde de euro, sau mari proiecte imobiliare, plătind taxe derizorii: 20 de lei pentru acţiunea de suspendare şi 50 de lei pentru acţiunea de anulare a unui act administrativ. Acesta fiind unul din motivele pentru care România nu are autostrăzile pe care ar fi trebuit să le aibă în acest moment, precum şi unul din motivele pentru care hidrocentrale finalizate în procent de 90% nu au mai putut fi date în folosinţă. Astfel, se produc grave prejudicii interesului public prin privarea de servicii esenţiale unei societăţi modeme şi dezvoltate, prejudicii produse bugetului de stat, precum şi celorlalte ramuri ale economiei pe orizontală”, se arată în motivarea proiectului de lege.
Cine semnează răspunde
Parlamentarii vor să responsabilizeze Consiliul Director, ca for decizional al ONG-ului, pentru deciziile luate, precum şi individual fiecare membru, astfel încât să se limiteze posibilele acţiuni introduse cu rea-credinţă, având ca scop întârzierea lucrărilor, şantajarea, şicanarea constructorilor, investitorilor sau a beneficiarilor finali/cumpărătorilor de bună-credinţă. Potrivit proiectului legislativ, Consiliul director al ONG va decide, prin vot deschis luat cu majoritate calificată, introducerea oricărei acţiuni în justiţie, incluzând cereri de intervenţie accesorii sau principale, având ca obiect controlul de legalitate asupra unui act administrativ, dacă acţiunea respectivă are legătura cu scopul direct şi obiectivele asociaţiei, potrivit statutului. Rezultatul votului va fi consemnat într-un proces verbal, care va conține și identitatea membrilor care au decis introducerea acțiunii în justiție. ”Toţi membrii consiliului director menţionaţi în procesul-verbal răspund personal patrimonial în solidar cu asociaţia pentru orice prejudicii au cauzat terţilor, în cazul în care acţiunea respectivă a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă”, se precizează în proiectul de act normativ.
50.000 de lei pentru fiecare proces intentat
Pentru a garanta parţial repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor actului administrativ atacat, atunci când asociaţia are calitate de terţ faţă de actul administrativ atacat, aceasta are obligaţia de a depune o cauţiune in valoare de 1% din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 50.000 de lei, se arată în proiectul de lege. De asemenea, ONG-ul are dreptul să introducă o acțiune în instanță doar dacă actul administrativ atacat are legătură cu obiectul de activitate şi scopul asociaţiei, în conformitate cu actul constitutiv şi statutul acesteia, dacă actul administrativ atacat a fost emis după momentul înfiinţării asociaţiei și dacă asociaţia este înfiinţată de mai mult de 2 ani și, de la înfiinţare, aceasta a urmărit în mod activ scopurile menţionate în statut care au legătura cu actul administrativ atacat.