Acționarea în instanță a Guvernului României de către ONG-ul Declic, în numele atingerii neutralității climatic, este, de fapt, îngrijorătoare. Și asta pentru că activiștii de mediu pun în practică recomandarea UE pentru ONG-uri, de a cere daune, în instanță, de la autorități, în numele poluării. În plus, Declic este organizația care a solicitat, oficial, Comisiei Europene, să interzică finalizarea proiectelor de hidrocentrale în țara noastră, susținând că energia verde produsă de ape ar dăuna, de fapt, mediului.
Organizația Declic a anunțat, cu surle și trâmbițe, că va da Guvernul român în judecată pentru a-l obliga să ia măsuri pentru combaterea schimbărilor climatic. Astfel, Declic va cere judecătorilor să impună Guvernului, prin Ministerul Mediului și Ministerul Energiei, să adopte măsurile necesare pentru reducerea cu 55% a gazelor cu efect de seră până în anul 2030 și pentru atingerea neutralității climatice până în anul 2050. Procesul are în spate, de fapt, o rezoluție a UE, care îndeamnă ONG-urile și asociațiile să acționeze în instanță autoritățile naționale, regionale și locale și să ceară despăgubiri pentru poluare. Culmea este că aceste ONG-uri de mediu sunt foarte agresive și foarte active doar în România, o țară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de poluare, comparativ cu multe state din UE. Probabil, scopul acestora este acum accelerarea închiderii termocentralelor pe cărbune și, în principal, stoparea tuturor proiectelor în cea mai verde energie posibilă, cea produsă de hidrocentrale. Declic este primul semnatar, alături de Bankwatch, Greenpeace și alte ONG-uri obscure, a unei solicitări adresată Comisiei Europene de a impune României să stopeze finalizarea celor 11 hidrocentrale, care ar rezolva, semnificativ, criza energetică din țara noastră.
Tehnologie învechită?!
În scrisoarea adresată Comisiei Europene și Ursulei von der Leyen, Declic susține că, în contextul schimbărilor climatice, apelarea la hidroenergie, care se bazează pe o tehnologie învechită, contrazice obiectivele stabilite în legea europeană a climei (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55%) și planul RePowerEU (creșterea ponderii energiei eoliene și solare la 45%).
”Un studiu publicat în BioScience la sfârșitul anului 2016 a arătat că barajele și rezervoarele contribuie cu 25% mai mult la încălzirea globală decât se credea anterior. Autorii studiului estimează că rezervoarele emit anual o gigatonă sau un miliard de tone de dioxid de carbon în atmosferă”, se arată în documentul citat. De altfel, într-una dintre campanile Declic se cer multe investiții în solar și eolian, care, în opinia ONG-urilor, ar reduce facturile la energie. În realitate, potrivit Comparatorului oferte-tip de furnizare a energiei electrice de la ANRE, cea mai scumpă energie este cea produsă de eolian și de fotovoltaice. De exemplu, cel mai mare tarif, de 26,50 lei pe kWh, îl are compania Eol Energy, cu un procent mare de energie eoliană achiziționată. La polul opus se află Hidroelectrica, cu un preț de 70 de bani kWh, și alte patru societăți, care vând energia cu 1,24 lei kWh și care au achiziționat cantități importante de hidroenergie. În fapt, toate companiile care au în portofoliu energie eoliană și solară au tarife foarte ridicate.
Presiuni la Comisia Europeană
Declic și celelalte ONG-uri semnatare ale scrisorii adresate Comisiei Europene consideră că barajele construite pentru hidrocentrale (cu scopul implicit de a produce energie regenerabilă) contribuie la creșterea emisiilor cu efect de seră și că alocarea fondurilor UE pentru dezvoltarea acestora este în contradicție cu obiectivele declarate ale CE. ”Vă rugăm să respingeți orice încercare a Guvernului României de a renegocia PNRR sau de a finanța oricare dintre cele 11 proiecte hidrotehnice prin RePower EU. Am fi bucuroși să asistăm Comisia UE în această chestiune și am dori să discutăm cu dumneavoastră următorii pași cât mai curând posibil”, se mai precizează în scrisoarea Declic.
