Cu un deficit de 30.000 de polițiști, care se majorează cu fiecare zi care trece, MAI se află, deja, în colaps. Salarizarea, majorarea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor au făcut din profesia de polițist una dintre cele mai neatractive, dovadă că, pentru prima oară în istorie, locurile în școli nu s-au ocupat. Noul program de guvernare, probabil lăsat moștenire de Lucian Bode, nu face nicio referire la problemele grave ale sistemului, fiind doar o formă fără fond.
Veriga slabă a noului program de guvernare este, fără îndoială, capitolul dedicat MAI. O însăilare de concepte și nimic concret sau, mai degrabă, nimic realizabil. Cel mai grav este că cel care a redactat programul de guvernare, probabil fostul ministru Lucian Bode, nici măcar nu a atins în treacăt adevăratele probleme ale sistemului, care au adus instituția în colaps.
Este vorba despre deficitul uriaș de personal, cauzat de pensionări și demisii pe bandă rulantă și de lipsa de candidați la școlile de poliție. La rândul lor, acestea sunt consecințele unei politici salariale dezastruoase, care i-au plasat pe polițiști printre cel mai prost plătiți bugetari, ale ordinului venit de la UE care cere majorarea vârstei de pensionare (doar pentru România, nu și pentru celelalte state) și ale viitoarelor tăieri de pensii în sistem, pe principiul contributivității, din nou, unic în UE la polițiști și militari. În acest context, în programul de guvernare pentru Afaceri Interne se vorbește despre crearea unei noi structuri specializate, cea care să combată furtul de material lemnos. Și asta în timp ce niciuna dintre celelalte structuri create în ultimii ani nu funcționează decât pe hârtie, tot din lipsă de oameni.
”Pentru Poliția Siguranței Școlare au făcut atunci un necesar, care însemna 1.480 de funcții, din care a rămas o treime. Acești oameni nu sunt nici pe teren, nici în birou, nici nu coordonează. Nu are cum să funcționeze o asemenea structură. Ce faci cu câțiva oameni la un județ, unde să se ducă mai întâi, că ar trebui să păzească școlile”, ne-a declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.
Oamenii legii, pe cale de dispariție
Una dintre sarcinile trasate noului șef al MAI va fi creșterea prezenței fizice a forțelor de ordine publică în mijlocul comunităților pentru prevenirea faptelor antisociale și pentru descurajarea acestui fenomen care afectează cetățeanul, astfel încât să fie sporit sentimentul de siguranță și încredere. În orașele mari abia dacă mai găsești câte un echipaj al Poliției Rutiere, însă în localitățile urbane mici și în zona rurală ai senzația că Poliția s-a desființat.
”Promovabilitatea la școlile de poliție a fost mai puțin de jumătate din locurile scoase la concurs, iar asta vine peste deficitul major din sistem. Ei nu au fost în stare să aplice legea cu monitorizarea electronică, din lipsă de personal, și văd că acum au amânat până în 2025. La combaterea infracțiunilor informatice, care sunt pe primul loc în România, s-au înființat între 2 și 5 funcții la nivel de județ, și au zis că au luat măsuri. I-au mutat acolo pe cei de la furturi auto și asta a fost. Îmi spunea un coleg din Covasna, trecut la infracțiuni informatice, că singura lui interacțiune cu domeniul informatic este momentul în care își plătește facturile la utilități, o dată pe lună. Anul trecut, doar Bucureștiul avea calculatoare cu acces la internet. Despre asta discutăm”, ne-a precizat președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica.
Pregătirea profesională, tot pe hârtie
Potrivit programului de guvernare, MAI va pune accent pe revizuirea curriculumului destinat formării inițiale, prin creșterea bugetelor de timp alocate pregătirii practice (tactică, tragere, autoapărare, conducere defensivă). ”Cum să crești bugetele de timp, când tu nu ai oameni în stradă? De aceea polițiștii nu fac pregătire psihică, profesională, tactică, pentru că înseamnă să-i scoți din stradă și nu-și permit acest lucru”, a mai afirmat Cosmin Andreica.