Cauta

Moartea și învierea PSD

Klaus Iohannis a adus victoria PSD

Ura furibundă și fățișă a lui Iohannis față de pe-se-de a avut, iată, un efect de bumerang. Electoratul liberalilor, scârbit de strategia penibilă de a învinovăți pe-se-de zilnic, ca o moară stricată, pentru propriile lor eșecuri, ori s-a dus și a votat PSD, ca să-i facă în ciudă lui Iohannis, ori a stat, masiv, în casă. Și astfel, primul loc obținut de PSD la alegerile parlamentare l-a șocat până și pe Ciolacu, care în niciun caz nu plănuise așa ceva.

Zilele acestea se tot dezbate despre cine a pierdut și cine a câștigat alegerile. Statistic, adică pe cifre, PSD a ieșit trimfător. După căderea fantastică din 2019, când, la alegerile europarlamentare, PSD a obținut un scor de doar 22,51%, aproape egal cu al USR-PLUS, care a fost de 22,36%, au urmat alegerile locale din septembrie 2020. Aici, procentul obținut de PSD a fost uriaș, de 30,34%, chiar dacă s-au situat în urma PNL, care a avut 34,58%. De ce procent uriaș? Pentru că alegerile locale au fost marcate de un război fratricid în PSD, cu un Marcel Ciolacu programat să distrugă partidul din interior. Sau cel puțin așa s-a văzut. Mai mult, pe fondul imploziei PSD și a aversiunii interne față de Ciolacu, liberalii au pornit o campanie extrem de agresivă de racolare a primarilor social-democrați, astfel că 100 dintre aceștia au sărit în barca PNL chiar înainte de alegerile locale, dând o lovitură mortală pesediștilor. Și atunci apare întrebarea – dacă racolările nu s-ar fi materializat cu succes, oare cât de mare ar fi fost procentul obținut de PSD? Foarte important, esențial, am putea spune, a fost că schimbarea partidului a însemnat și o întoarcere a armelor, astfel că pesediștii, unii cu ani mulți vechime în partid, transformați peste noapte în liberali, și-au îndemnat electoratul să voteze PNL la conducerea consiliilor județene, schimbând fundamental polii de putere.

Foștii primari PSD, activiști de frunte ai PNL

Racolarea primarilor PSD a fost o măsură cu bătaie lungă. După cum se știe, edilii, în special în comune și orașele mici, au o legătură mult mai strânsă cu alegătorii și, implicit, o influență mai mare asupra acestora. Astfel că, proaspeții liberali au dus poate cea mai eficientă campanie pentru votarea PNL la alegerile parlamentare. Între timp, în PSD lucrurile nu s-au calmat, ci dimpotrivă, a urmat lovitura decisivă împotriva liderilor din județe, respectați în partid și, unii dintre ei, respectați și admirați de o însemnată parte a electoratului social-democraților, simpatizant sau înregimentat. Toți aceștia au fost tăiați de pe listele pentru alegerile parlamentare, în pofida alegerilor interne din organizațiile județene, instaurându-se, oficial, dictatura în PSD. În locul lor, pe listele lui Ciolacu au apărut numele unor oameni fără contribuții marcante în partid și ale unor personaje controversate și chiar hulite în interiorul PSD. Fapt care a creat, pe lângă nemulțumirea, revolta și chiar plecarea din partid a celor trași pe linie moartă, și o pierdere însemnată a voturilor electoratului acestora.

Un partid decimat, dar victorios

Cu toate acestea, în pofida loviturilor încasate din exterior și, mai ales, din interior, PSD reușește, absolut incredibil, să ocupe primul loc după alegerile parlamentare. Un loc care l-a surprins chiar și pe Ciolacu, speriat că ar fi obținut mai mult decât i se aprobase, cum spunea Codrin Ștefănescu, fostul secretar general al PSD. Procentul de 30% obținut de social-democrați la ultimele alegeri este, fără îndoială, surprinzător, dar totuși, un triumf.  Înscăunarea Vioricăi Dăncilă la șefia Guvernului și încăpățânarea suspectă a acesteia de a nu-i oferi lui Iohannis un contracandidat eligibil, servindu-i, astfel, pe tavă un al doilea mandat, și obsesia compulsivă a președintelui României în a șterge orice urmă a existenței PSD ar fi trebuit să fie suficiente pentru ca partidul să ajungă foarte aproape de pragul electoral. Eforturile depuse de Marcel Ciolacu, ajutate de absența totală a vreunei carisme a acestuia, în a demola Partidul Social-Democrat ar fi trebuit și ele să pună cruce acestei formațiuni politice. Dar iată că, din moarte clinică, după înjunghieri repetate, PSD a înviat.

Iohannis iubește, de fapt, PSD-ul

Analizând, la rece, toate ieșirile și declarațiile președintelui, precum și efectul clar pe care le-au avut asupra electoratului, am putea spune că, undeva, în adâncul sufletului, Iohannis iubește PSD-ul. Nimic altceva nu poate explica această eficientă și inteligentă campanie electorală pe care a făcut-o Iohannis PSD-ului. Nici măcar incompetența consilierilor de comunicare sau refuzul de a-i asculta nu pare un argument credibil. În timp ce Marcel Ciolacu se străduia cu toate puterile să discrediteze imaginea PSD, prin servilismul din Parlament, care îi aproba Guvernului toate deciziile, fără excepție, Iohannis ieșea public să refacă imaginea social-democraților, prin atacuri absurde și ilogice asupra acestora. Și, pentru că, din motive de pandemie, campania electorală a fost aproape inexistentă, iată cum un singur om, în persoana președintelui României, a reușit nu numai să salveze PSD-ul de la dispariție, ci chiar să-l propulseze pe primul loc în preferințele românilor.

Ultimele stiri

  • Alege ce citești
  • USR – și falimentul este garantat!
  • SUA și China, pe cale să înceapă „decuplarea”?
  • Revoluția engleză anti-VAR se propagă în Europa?!
  • Ce înseamnă să te pui cu Rusia. Băncile occidentale trag ponoasele
  • „Bogăția discretă”: strategia menită să evite ochii curioși
  • Sancțiunile sunt doar pentru fraieri. Companiile din UE se îmbogățesc din afacerile cu Rusia
  • Nimic nu se pierde, totul se transformă. Apa din haznale trebuie folosită în agricultură
  • De la New York la Tokyo: piețele bursiere, creștere record
  • China cucerește porturile lumii
  • Exit mobile version