Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027, elaborată de Ministerul Muncii, arată, la capitolul riscuri, o imagine apocaliptică a anului viitor. Astfel, ministerul se așteaptă la un nivel ridicat de sărăcie și excluziune socială, la o scădere ridicată a activităților economice în anumite sectoare economice, precum și la o dispariție a unor locuri de muncă și creșterea numărului de șomeri ca efect al pandemiei Covid-19.
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, contrazice flagrant tonul optimist al declarațiilor din zonele Palatului Victoria și Cotroceni. Plină de planuri mărețe și măsuri care mai de care mai greu de pus în practică, Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027 arată, la puncte slabe și riscuri, un tablou sumbru al viitorului apropiat. Astfel, migrația și mobilitatea externă a forței de muncă va continua și se va accentua, fiind preconizate un ritm scăzut de creare de noi locuri de muncă, dispariția unor locuri de muncă, creșterea numărului de șomeri ca efect al pandemiei și o reconversie profesională lentă a forței de muncă disponibilizate. Totodată, la capitolul riscuri sunt trecute subfinanțarea măsurilor active și a altor intervenții dezvoltate pentru piața muncii și accesul inadecvat și lipsa competențelor de bază în rândul persoanelor vulnerabile, fapt ce va determina o participare redusă a acestora pe piața muncii. Ministerul mai semnalează și problemele legate de neconcordanța dintre competențele persoanelor în căutarea unui loc de muncă și cerințele angajatorilor, precum și de insuficienta furnizare de competențe digitale pentru ca forța de muncă să se poată adapta la modificările structurale din economie.
Crește sărăcia în muncă
Din 2021 sunt așteptate creșteri ale decalajelor de remunerare față de alte țări, segmentarea pieței muncii, creșterea sărăciei în muncă, precum și un nivel ridicat de sărăcie și excluziune socială, care va fi accentuat de criza generată de Covid-19. Potrivit Strategiei, menținerea indemnizației de șomaj la valoarea actuală, pe fondul unei încetiniri a ritmului de creștere economică, poate afecta substanțial veniturile persoanelor devenite șomere. Mai mult, se preconizează o scădere ridicată a activităților economice în anumite sectoare și o vulnerabilitate a acestora în perioada post-pandemie, o creștere a diferențelor economice-financiare dintre mediul urban și rural, precum și o instabilitate financiară. Factori de risc sunt considerați competiția între țările UE și adoptarea de măsuri de protecție a piețelor interne, dar și trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon care ar putea duce la creșterea ratei șomajului, în special în regiunile cu industrii caracterizate printr-o rată scăzută a productivității și emisii mari de dioxid de carbon. Investițiile ar putea fi afectate și ele de gradul persistent de incertitudine, se mai stipulează în Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027.
Pensionarii se întorc la muncă
Printre obiectivele prevăzute în Strategia Ministerului Muncii se numără reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitatea relocării acestei resurse umane către activitățile non-agricole, precum și finanțarea serviciilor de susținere a îmbătrânirii active prin implicarea lucrătorilor vârstnici de peste 60 de ani în programe de tip shadow/tutelă/tutoriat/mentorat pentru formarea și integrarea lucrătorilor noi. Pentru cei tineri se vor înființa centre/cluburi de tineret la nivel comunitar cu implicarea autorităților locale și a unor entități publice sau private care să ofere activități specifice adaptate tinerilor, inclusiv activităţi de promovare a acestora. Totodată, Ministerul Muncii va urmări realizarea de către centrele/cluburile de tineret publice sau private sau alți actori interesați a unor rețele de lucrători de tineret, identificați, selectați și activați din rândul tinerilor.