Ministerul Sănătății schimbă țintele șefilor de spitale. Mai multe internări de o zi și mai puține operații

Indicatorii de performanță pentru evaluarea managerilor de spitale vor fi schimbați, astfel încât se va urmări creșterea numărului de internări de o zi și scăderea numărului de intervenții chirurgicale, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Sănătății. Totodată, criteriul numărului de reclamații împotriva spitalului se transformă într-un sistem de evaluare a gradului de satisfacţie a pacienţilor.

Lista indicatorilor de performanţă a activităţii managerului spitalului public se va schimba fundamental, astfel încât obiectivele și țintele manageriale vor urmări reducerea intervențiilor chirurgicale și a internărilor și majorarea spitalizărilor de o zi. În funcție de îndeplinirea noilor criterii, managerii pot fi păstrați sau eliberați din funcție. Prima schimbare va avea loc la indicatorii de management al resurselor umane, unde dispare proporția personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical, care este înlocuită cu gradul de ocupare cu personal specializat a serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale. La indicatorii de utilizare a serviciilor, este scos procentul pacienților cu intervenții chirurgicale din totalul pacienților externați din secțiile chirurgicale, apărând, în schimb, numărul spitalizărilor de zi raportat la numărul total de spitalizări. Ce înseamnă acest lucru? Că managerul unității sanitare va fi obligat să descurajeze, prin orice mijloace, internările și intervențiile chirurgicale și să promoveze spitalizarea de o zi, ceea ce înseamnă controlul pacientului și trimiterea acestuia acasă. Mai mult, la utilizarea serviciilor, durata medie de spitalizare pe spital, rata de utilizare a paturilor și indicele de complexitate a cazurilor nu vor mai fi detaliate pe fiecare secție, ci la nivelul întregului spital. Prin diluarea acestui indicator, vor exista secții întregi cu activitate scăzută, fără ca managerul să fie nevoit să ia măsuri pentru remedierea acestor situații.

Rata mortalității, distorsionată

În Ordinul inițial, indicatorii de calitate pentru managerul de spital erau rata mortalității intraspitalicești pe total spital și pe fiecare secție, rata infecțiilor nozocomiale pe total spital și pe fiecare secție, indicele de concordanță între diagnosticul la internare și diagnosticul la externare și numărul de reclamații/plângeri ale pacienților. Proiectul noului ordin schimbă total acești indicatori. Astfel, rata mortalității va fi calculată doar pe total spital și doar la decesele din cauza complicațiilor survenite în timpul spitalizării. Indicatorul astfel exprimat exclude marea majoritate a deceselor, iar complicațiile survenite în timpul spitalizării au un grad mare de subiectivism, rămânând la latitudinea medicilor să stabilească acest lucru. Numărul mediu de consultații/medic în ambulatoriu a fost transferat de la indicatorii de utilizare a serviciilor la indicatorii de calitate, deși este clar o utilizare a serviciilor medicale. Indicele de concordanță între diagnosticul la internare și diagnosticul la externare dispare definitiv, deși acesta ar fi avut legătură cu indicatorii de calitate. Pe lângă rata infecţiilor asociate asistenţei medicale pe total spital (la 100 de pacienţi externaţi), în proiectul de ordin mai apar indicatori precum sancţiuni/măsuri de remediere dispuse de către Inspecţia Sanitară de Stat în urma acţiunilor de inspecţie a măsurilor igienico-sanitare, activităţilor de sterilizare şi dezinfecţie în spital și rata de screening pentru germeni cu risc epidemic (enterobacterii rezistente la carbapenem, enterococi rezistenţi la vancomicină, enterobacterii producătoare de betalactamaze cu spectru extins) la pacienţii internaţi în secţiile ATI, oncologie, hematologie.

Începe prigoana antibioticelor

Tot la indicatorii de calitate pentru managementul spitalului au fost trecute realizarea anuală a unui studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a consumului de antibiotice pe baza metodologiei elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică și rata de conformitate cu administrarea unei doze unice de antibiotic în profilaxia antibiotică perioperatorie constatată la studiul de prevalenţă de moment. În locul reclamațiilor și plângerilor pacienților, apare un sistem de evaluare a gradului de satisfacţie a pacienţilor, procedurat şi implementat. În plus, s-a introdus și criteriul sistemului de comunicare cu aparţinătorii/reprezentanţii legali ai pacienţilor, procedurat şi implementat.