Unitățile spitalicești nu corespund normelor de siguranță și normelor igienico-sanitare, determinând, printre altele, risc crescut de infecții asociate actului medical, potrivit Ministerului Sănătății. Tototodată, autoritățile au recunoscut că resursele financiare și umane din sistemul sanitar au fost folosite, în marea lor majoritate, pentru combaterea pandemiei Covid, în detrimentul celorlalți pacienți.
Ministerul Sănătății a demarat procedura de înființare a controversatei Agenții Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, introdusă de useriști ca obligație în PNRR. Instituția, care va fi finanțată de la bugetul de stat, va monitoriza proiectele de construcție a celor trei spitale regionale. În expunerea de motive a actului normaiv de înființare a agenției, Ministerul Sănătății arată că starea sistemului sanitar este una dezastruoasă și că spitalele, vechi și insalubre, au devenit adevărate focare de infecție.
”Unitățile spitalicești nu corespund normelor de siguranță și normelor igienico-sanitare, determinând, printre altele, risc crescut de infecții asociate actului medical și un grad ridicat de nevoi medicale nesatisfăcute. Astfel, adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate curente (boli netransmisibile, acumularea de probleme de sănătate complexe cu comorbidități, existența unor tehnologii complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construcția unor clădiri noi în care să se transfere activitatea curentă. În plus, mai ales în spitalele vechi cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este deficitar. Dotarea cu echipamentele necesare este încă departe de standardele aplicabile în țările europene avansate, iar distribuția teritorială a echipamentelor nu este echilibrată și adaptată necesităților”, susține Ministerul Sănătății. Totodată, infrastructura spitalicească este concepută acum 50-60 de ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi. Clădirile rețelei de spitale sunt, în cele mai multe cazuri, inadecvate și neadaptate tehnic și tehnologic (unele clădiri fiind construite după standarde de acum 100 de ani), mai arată Ministerul Sănătății.
Covidul închide secțiile non-Covid
Accesul persoanelor la servicii de sănătate, limitat de situația actuală a infrastructurii de sănătate, este supus unor limitări suplimentare generate de situația epidemiologică determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și utilizarea infrastructurii de sănătate existente în principal pentru asigurarea serviciilor medicale necesare pentru tratamentul pacienților diagnosticați cu Covid-19, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
”Rata accelerată a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și valurile succesive de infectări cu noi tulpini Covid-19 continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică în România. Lipsa locurilor la secțiile de terapie intensivă este o constantă a evoluției agresive a pandemiei de Covid-19. Ca urmare a internării pacienților infectați cu virusul COVID-19 în unitățile spitalicești, celelalte secții dedicate diverselor specialități medicale sunt în pericol de a se închide pentru pacienții care au nevoie de îngrijire medicală pentru alte afecțiuni”, arată Ministerul Sănătății.
Risc de prăbușire pentru 137 de spitale
Autoritățile atrag atenția și asupra numărului de 137 de spitale cu risc seismic, din care 37 în pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur, iar utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență. Totodată, dintr-un total de 1.392 clădiri ale unităților sanitare cu paturi, 302 funcționează fără autorizație de incendiu, iar 52 sunt doar parțial autorizate. Principalele cauze ale acestei situații sunt fondurile insuficiente pentru monitorizarea fragmentată a clădirilor sau pentru conformarea construcțiilor la cerințele reglementărilor tehnice și calitatea slabă a documentațiilor întocmite în vederea obținerii avizului și autorizației.