Laptele natural, care nu este supus unui proces de pasteurizare industrial, nu mai trebuie consumat, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Sănătății, care instituie o nouă listă cu alimentele nerecomandate pentru preșcolari, școlari și adolescenți. Totodată, toate produsele obținute din lapte nepasteurizat și nedegresat sunt interzise pentru aceste categorii de vârstă, pe motiv că le-ar afecta sănătatea și ar conduce la obezitate, conform ”celor mai recente studii și cercetări științifice”.
Laptele pasteurizat din comerț, care nu mai are nicio legătură cu gustul laptelui de vacă luat direct de la producătorii români, este singurul care poate fi consumat de către copii și adolescenți, susține Ministerul Sănătății. Instituția a elaborat o nouă listă cu alimentele nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, conform recomandărilor Autorității Europene Pentru Siguranța Alimentară.
Astfel, Ministerul Sănătății cere ca laptele nepasteurizat, consumat ca atare sau sub diferite forme, să nu facă parte din alimentația copiilor și adolescenților. Pe lista alimentelor care conțin cantități foarte mari de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali se află laptele nepasteurizat, laptele degresat servit ca atare în locul unei mese pentru copiii cu vârsta sub 3 ani, laptele integral servit ca atare în locul unei mese pentru copiii cu vârsta sub 3 ani, laptele pasteurizat cu arome pentru copiii cu vârsta peste 3 ani și milkshake- uri din comerț.
Pe aceeași listă a alimentelor interzise se mai află iaurturile sub 1,5% procent de grăsime, iaurturile sau lactatele de băut din lapte nepasteurizat, precum și brânzeturile din lapte nepasteurizat. Totodată, dăunătoare pentru sănătatea copiilor și adolescenților sunt considerate brânza topită, brânzeturile afumate, cerealele cu ciocolată sau miere, carnea prăjită, mezelurile, puiul rotisat, aripioarele, costițele, peșțtele prăjit, peștele proaspăt, congelat sau la conservă cu un conținut mare de mercur, peștele afumat și ouăle prăjite, conform Ministerului Sănătății.
Miere și toxiinfecții alimentare
Potrivit proiectului de ordin al Ministerului Sănătății, printre alimentele interzise din cauza riscului ridicat pentru sănătate (de ex. provocarea toxiinfecțiilor alimentare) se numără mierea (sub orice formă, inclusiv sub cea prezentă în compoziția altor alimente), pentru copiii cu vârsta sub 1 an, laptele nepasteurizat, brânzeturi și iaurturi din lapte nepasteurizat, pește afumat la rece, ouă crude sau insuficient gătite, preparate care conțin înghețată, mousse, maioneză și sosuri, carne preparată termic insufficient, fructe de mare, crustacee sau pește crude, precum și suc sau cidru nepasteurizat.
În schimb, Ministerul Sănătății solicită utilizarea foarte frecventă în alimentație a formulei de lapte pentru copii de vârsta mică (1-3 ani), lapte pasteurizat parțial degresat de 1,5% pentru copiii cu vârsta peste 3 ani, băutura de soia, migdale, ovăz, caju, orez neîndulcit și fortifiat pentru copii peste 2 ani, iaurt de soia, cocos, migdale, caju neîndulcit, iaurt, sana, chefir, lapte bătut neîndulcit din lapte pasteurizat, dar și brânzeturi slabe (sub 20% grăsime) din lapte pasteurizat.
Tot cu știința
Având la bază rezultatele celor mai recente studii și cercetări științifice în nutriție, s-a constatat ca este necesară actualizarea recomandărilor privind aportul de nutrienți pentru copii și adolescenți, susține Ministerul Sănătății. ”Obiectivele principale ale respectivelor recomandări sunt scăderea incidenței bolilor netransmisibile (obezitate, diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare, boli neoplazice etc.) în care alimentul constituie un factor etiopatogenic important, în rândul copiilor și tinerilor, precum și educația acestora în scopul formării unor obiceiuri alimentare sănătoase încă de la vârste mici”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordin al Ministerului Sănătății.