Consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat reprezintă deja o urgență, semnalează Ministerul Dezvoltării, care atrage atenția că România este o țară expusă la cutremure puternice. Mai mult, perioadele dintre marile cutremure din țară au oscilat, cu o anumită consecvență, între 9 ani și 33 de ani, de la ultimul seism de peste 7 grade trecând deja 35 de ani.
Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat trebuie să cuprindă prioritar jumătatea de țară, care va fi aproape distrusă în cazul unui cutremur de peste 8 grade pe scara Richter, avertizează Ministerul Dezvoltării. ”România este o țară expusă la cutremure puternice, care provin din sursa seismică de adâncime intermediară Vrancea, și din alte surse seismice de suprafață (Banat, Făgăraș, Dobrogea etc.), uneori cu manifestări care au produs pagube semnificative în zonele construite și au declanșat fenomene induse de cutremure, cum ar fi lichefierea, alunecările de teren, justificându-se astfel încadrarea lor în categoria cutremurelor distructive. Conform Raportului Băncii Mondiale Preventable Losses, România este considerată ca fiind una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa, iar Bucureștiul este considerat unul dintre cele mai vulnerabile 10 orașe ale lumii. Cele mai puternice cutremure cu magnitudine Mw>7 care au afectat teritoriul României (catalog ROMPLUS, INFP) s-au produs în 26 octombrie 1802 (Mw=7,9), 26 noiembrie 1829 (Mw=7,3), 23 ianuarie 1838 (Mw=7,5), 6 octombrie 1908 (Mw=7,1, h=125 km), 10 noiembrie 1940 (Mw=7,7, h=150 km), 4 martie 1977 (Mw=7,4, h=94 km), 30 august 1986 (Mw=7,1, h=131 km). În baza cercetărilor realizate la nivel național, prin intermediul proiectului RO RISK, rezultă că aprox. 75% din populație (din care 65% din populația urbană) și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului de cutremur. Mai mult, 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70–80% din produsul intern brut (PIB) al țării, se află în zone seismice”, se arată în expunerea de motive a actului normativ care aprobă programul de consolidare a clădirilor.
Sud-Vestul României, în mare pericol
Din cele mai recente estimări ale expunerii seismice a populației și clădirilor de locuit, realizate în cadrul Proiectului RO-RISK, reiese faptul că, în scenariul unui cutremur vrâncean de 8,1 grade produs la 90 km adâncime, șocurile produse în segmentul superior vor avea un impact mai mare înspre sud-vest, în Câmpia Română și respectiv asupra orașului București. O altă caracteristică a acestui tip de scenariu este impactul mare pe o arie extinsă (impact transfrontalier). Declanșarea evenimentului din scenariu implică în zona focală o rupere pe o distanță de ordinul câtorva zeci de km cu o deplasare medie pe suprafața sursei de 1-2 m. Undele seismice emise de sursă vor genera accelerații de peste 0.1 g pe o suprafață cuprinzând aproximativ jumătate din teritoriul țării. Această suprafață reprezintă zona de risc ridicat. Pentru calculul impactului s-a considerat producerea evenimentului (scenariu) pe timp de noapte, adică 95% din populație se află în clădirile rezidențiale. Conform datelor calculate în proiectul RO-RISK, impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste 2/3 din suprafața țării și generând importante pierderi de vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde Euro, arată Ministerul Dezvoltării.
Finanțarea lucrărilor, de la buget
Programele de consolidare a clădirilor cu risc seismic s-au derulat extrem de greoi și ineficient în ultimii ani, fiind nevoie de măsuri radicale în acest sens, susțin reprezentanții Ministerului Dezvoltării. Potrivit proiectului normativ, finanțarea lucrărilor este nerambursabilă și se va face din bugetul de stat pentru imobilele cu destinație de locuință, iar pentru spațiile cu altă destinație banii se vor acorda în baza unei scheme de ajutor de stat. Condiția pentru proprietarii spațiilor va fi să nu le înstrăineze pe o perioadă de 10 ani.