Cercetarea românească abandonată, definitiv, de autoritățiInstitutele de cercetare din agricultură se pregătesc să dispară, definitiv, din peisaj. Ministerul Agriculturii invocă faptul că acestea nu prea mai au suprafețe de terenuri, din cauza retrocedărilor și că sunt pline de datorii, recunoscând și lipsa oricărui sprijin real al statului. Astfel, singura soluție găsită a fost scoaterea la licitație a terenurilor rămase pentru privații care vor să producă energie regenerabilă.
Guvernele și-au dovedit, din plin, incapacitatea de a repune pe picioare institutele de cercetare românești din sectorul agricol. Acum, când este nevoie mai mult ca oricând de cercetare, pentru adaptarea soiurilor de plante la noile condiții climatice și pentru păstrarea și îmbunătățirea soiurilor unice românești, Ministerul Agriculturii își declară neputința și anunță scoaterea la licitație a terenurilor rămase la aceste institute, pentru cei care vor să producă energie regenerabilă.
Astfel, printr-o modificare a legislației, unitățile de cercetare-dezvoltare subordonate Academiei de Științe Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Șisești” (ASAS) vor putea concesiona, cu avizul conform al Prezidiului ASAS, prin licitație, terenuri agricole degradate, terenuri neproductive, terenuri curți-construcții, inclusiv canale, din domeniul public sau privat al statului administrat de acestea, către persoane de drept public sau privat in scopul producerii de energie din surse regenerabile, precum: hidro, solară, biomasă, biolichidă și biogaz, geotermală și eoliană. Totodată, pe aceste terenuri vor putea fi amplasate unități de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similar. În subordinea ASAS funcționează institute și stațiuni, organizate ca instituții publice, care urmau să se reorganizeze prin preluarea de către universități, academii, ori transformate în societăți comerciale în portofoliul ADS, sau desființate, după caz, susține Ministerul Agriculturii.
”Având în vedere că finanțarea din surse bugetare a fost blocată și faptul că instituțiile nu au fost preluate de universități sau academii, sau reorganizate de ADS în sensul stipulat de lege, patrimoniul acestora s-a degradat și diminuat permanent, odată cu sursele de venit, fiind chiar executate silit de către ANAF.
Statul le-a abandonat
Când a venit vorba despre retrocedări, institutele de cercetare au fost sacrificate fără drept de apel. Nefiind considerate strategice, autoritățile nu le-au protejat în niciun fel, deși exista posibilitatea compensării cu alte terenuri sau despăgubirile în bani. Ministerul Agriculturii arată că principala cauză care a dus la acumularea de datorii de către institutele și stațiunile de cercetare a fost aplicarea legislației de fond funciar și diminuarea patrimoniului cu 72%, situație care a condus la diminuarea proporțională a veniturilor și la necesitatea completării veniturilor proprii diminuate ale unităților cercetare-dezvoltare cu subvenții de la bugetul de stat.
”Pentru debitele acestor entități, care se află în executare silită de către ANAF pentru neplata obligațiilor bugetare, s-a ajuns la atragerea răspunderii solidare a directorilor (care nu și-au încasat salariile de ani de zile) și a ASAS, în calitate de ordonator secundar de credite. Pentru cele 445 de construcții ale institutelor și stațiunilor de cercetare nu se pot asigura condițiile necesare în vederea păstrării integrității și funcționalității acestuia din lipsa resurselor financiare disponibile. În lipsa resurselor financiare, personalul a plecat, existând si unități care nu mai au reprezentant legal, nemaifiind depuse situații financiare, deoarece acestea nu sunt înrolate în sistemul Forexebug, iar patrimoniul este nepăzit, ceea ce a dus la distrugerea acestuia prin furtul materialelor din care erau construite bunurile immobile”, se precizează în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență.
S-a furat ca în codru
Instabilitatea managerilor de-a lungul timpului a condus la fluctuația accentuată a acestora, cauzată în principal de lipsa fondurilor pentru o salarizare predictibilă și, implicit, a unor măsuri de redresare pe termen mediu și lung care necesită fonduri disponibile, susține Ministerul Agriculturii.
”În timp, s-a ajuns la agravarea situației acestor instituții, iar în prezent au rămas fără personal care să gestioneze patrimoniul public al statului. În consecință, o parte din bunuri au dispărut, iar altele au fost dărâmate sau sustrase, figurând însă în continuare în inventarul domeniului public al statului. În prezent, lipsa de personal face imposibilă asigurarea pazei pentru puținele bunuri, majoritatea în domeniul public al statului, acestea fiind ori distruse și furate la bucată ori degradate din cauza factorilor climatici”, se mai arată în motivarea actului normativ.
