Curtea de Conturi a șters pe jos cu Ministerul Agriculturii, arătând, într-un raport al auditului de performanță, că nu s-a făcut nimic în ultimii ani în privința împăduririi terenurilor degradate și a perdelelor forestiere. În replică, Ministerul Agriculturii MADR a solicitat experților Curții de Conturi mai multă rigoare în cunoașterea și înțelegerea atribuțiilor instituțiilor statului român și nivelului de implicare a fiecăruia pe domeniul său de competență.
Raportul de audit al performanței al Curții de Conturi, privind modul în care s-a acționat pentru prevenirea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice în sectorul agricol, arată că nu s-a făcut aproape nimic pentru împădurirea terenurilor agricole degradate și nici pentru perdelele forestiere, așa cum era prevăzut în strategiile elaborate de Guvern.
Astfel, potrivit Curții de Conturi, fondurile de sprijin pentru sectorul forestier au fost susținute prin intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu cofinanțare națională din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin programele naționale de dezvoltare rurală implementate începând cu anul 2007. În PNDR 2007-2013 se prevedea un procent optim pentru suprafața împădurită de la nivel național de 35% din teritoriu şi se menționau schimbările climatice şi protecția mediului ca justificare. Nivelul de împădurire, de circa 49.000 ha, avut în vedere prin aceste programe, necesita un plan coordonat la nivel național pentru a sprijini implementarea măsurilor și pentru asigurarea realizării indicatorilor asumați. Însă alocarea financiară finală, în urma revizuirilor programului, a ajuns să reprezinte doar 1,4% din alocarea inițială, suprafața realizată prin proiectele de împădurire finalizate fiind de 50 ha, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi.
Peste 82% din suprafață, tăiată din pix
În cadrul PNDR 2014-2020, măsurile prin care s-a promovat creșterea suprafețelor împădurite și crearea de perdele forestiere pe terenurile agricole, au suportat diminuări ale alocărilor financiare în varianta 15 (2022) a PNDR cu 82,5% față de varianta inițială (2015), iar suprafața prevăzută a fi împădurită s-a redus cu 81 %, de la 9.130 ha la 1.700 ha, semnalează Curtea de Conturi. Astfel, în lipsa unei strategii și plan de măsuri pentru realizarea rețelei de perdelelor forestiere și a unui plan național de replantare și împădurire coordonat intersectorial, obiectivele urmărite prin programele naționale de dezvoltare rurală pentru creșterea suprafețelor împădurite și realizarea perdelelor de protecție nu au fost atinse. Totodată, MMAP și MADR nu au identificat studiile, documentațiile sau alte rapoarte și situații prin care au fost inventariate cele 2.000.000 ha de terenuri din afara fondului forestier apte pentru împădurire la care se face referire în Codul silvic și nici documente referitoare la amplasamentul și suprafața individuală a respectivelor terenuri. ”În perioada 2010-2015 s-au realizat împăduriri în perimetre de ameliorare a terenurilor degradate preluate în fondul forestier național doar pe suprafața de 1.021 ha, cu precizarea că în perioada 2016-2022 nu au mai fost efectuate lucrări de împădurire pe terenurile agricole degradate. Având în vedere gradul redus de împădurire din perioada 2010-2022, auditul are rezerve rezonabile cu privire la realizarea, până în anul 2035, a țintei prevăzută în Codul silvic, de împădurire a unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de 2 milioane ha”, se precizează în raportul de audit.
Studii și atât
Curtea de Conturi atrage atenția că nu a fost elaborat și implementat un program național pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole, similar programului pentru protecția drumurilor naționale și a căilor de comunicații. De asemenea, nu au fost valorificate studiile de fundamentare care vizau realizarea de perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, iar în perioada 2011-2021 s-au înființat astfel de perdele forestiere de protecție doar pe suprafața de 406 ha. În replică, MADR a transmis că aceste lucruri nu intrau în atribuțiile sale. ”Reiterăm faptul că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este instituția statului român abilitată să gestioneze documentele strategice privind măsurile pentru combaterea schimbărilor climatice, în ansamblul lor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale oferă fără rezerve întregul sprijin, prin intermediul specialiștilor săi pe acest domeniu, generând politici publice în baza atribuțiilor legale. În legătură cu acest aspect, MADR solicită experților Curții de Conturi mai multă rigoare în cunoașterea și înțelegerea atribuțiilor instituțiilor statului român și nivelului de implicare a fiecăruia pe domeniul său de competență”, se arată într-un comunicat al MADR.