Blocarea fermierilor și transportatorilor protestatari de către polițiști și jandarmi, o premieră absolută în istoria post-decembristă a României, a stârnit un val de indignare fără precedent în rândul opiniei publice. Conducerea Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual susține că nu ar fi fost ordin pe unitate, ci doar decizii luate de comandanții polițiilor județene. În același timp, sindicaliștii spun că protestatarii trebuie să se organizeze și să notifice Primăria ca să poată intra în Capitală.
Protestul spontan al fermierilor și transportatorilor, la care s-au alăturat și alți români din toată țara, i-a speriat atât de tare pe guvernanți, încât aceștia au făcut tot posibilul să-i oprească, apelând la instituțiile de forță ale statului. Pentru a-i opri să intre sau să ajungă în Capitală, aproape toate forțele de ordine au fost scoase în stradă, acestea baricadând șoselele cu autospecialele MAI.
Conducerea Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) neagă că ar fi fost dat ordin pe unitate de la vârful Guvernului, susținând că blocarea drumurilor cu mașinile Poliției și Jandarmeriei a fost făcută doar pentru că așa au decis șefii IPJ-urilor. Pe de altă parte, deși nimeni nu i-a informat pe participanții la protest, sindicaliștii din MAI spun că o simplă notificare la Primăria Capitalei i-ar fi obligat pe angajații MAI să elibereze drumurile.
”Din păcate, legea care trebuie aplicată este cea în vigoare. Nu suntem noi de vină că legea nemulțumește pe cineva. Și noi am fost sancționați de polițiști sau de jandarmi atunci când nu am respectat protocolul sau când am ieșit în stradă fără protocol. La protestele fermierilor și transportatorilor, soluția era foarte simplă. Cu o notificare dată la Primăria Municipiului București, nu ar mai fi avut ce să le facă. Doar trebuia să le dea antemergător și intrau în București fără probleme. Probabil le dădeau doar amendă, că nu aveau autorizație de a protesta. Altfel, legea trebuie aplicată. Că ne doare, că ne nemulțumește, asta este legea. Or, să fim scoși noi de vină că am aplicat legea este prea mult. Blocarea drumurilor cu mașinile Poliției și Jandarmeriei este o decizie pe care și-au asumat-o șefii profesionali, se vor face verificări dacă va fi cazul să fie reclamați acei șefi care au dispus acele dispozitive și cineva trebuie să stabilească dacă acei șefi au avut dreptate sau nu. Protestatarii au inițiat o mișcare și este bine că ies în stradă. Și noi susținem revendicările lor, dar ei trebuie să se organizeze un pic”, ne-a declarat Vasile Zelca, președintele SNPPC.
Val de furie împotriva ucrainenilor
Deși membrii Executivului s-au tot făcut că nu înțeleg despre ce este vorba, marea lovitură pe care au primit-o fermierii români, din 2022 până în prezent, a fost, pe lângă secetă și lipsa despăgubirilor, subvențiile mici și neacordarea ajutoarelor promise de UE și de statul român, invazia produselor ucrainene pe piața românească, la prețuri de dumping.
Deși celelalte țări afectate, cum ar fi Polonia, Ungaria și Slovacia, au luat măsuri ferme de interzicere totală a tranzitului cerealelor ucrainene pe teritoriul lor, Guvernul României nu numai că nu le-a interzis, ci a dublat cantitatea de produse agroalimentare din Ucraina care a intrat în țara noastră. Sub deviza ”facem totul pentru agricultura ucraineană”, președintele Klaus Iohannis, fostul premier Nicolae Ciucă și actualul prim-ministru Marcel Ciolacu, au falimentat cu bună știință agricultura românească, lăsând țara dependentă, aproape în totalitate, de importuri. Tocmai de aceea furia protestatarilor s-a îndreptat pe bună dreptate, împotriva ucrainenilor, aceștia ajungând chiar să blocheze, pentru câteva ore, vămile prin care intrau, nestingherite și necontrolate de nimeni, tirurile arhipline din Ucraina.
Boloș ar vrea, dar nu are cu ce
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a transmis fermierilor că vrea să ia măsuri, dar nu are, deocamdată, cu ce. Acesta a afirmat că măsurile care ţin de tranzitarea cerealelor ucrainene pe teritoriul României trebuie înăsprite, iar în acest sens va fi introdus sigiliul electronic al mărfurilor. „Acestea sunt măsuri care ţin de un mai bun management organizat la nivelul nostru, pentru că într-adevăr dumnealor s-au plâns pe bună dreptate. Aici le dăm dreptate pentru că trebuie noi să înăsprim toate aceste măsuri care ţin de tranzitarea României şi nu întâmplător introducem sigiliul electronic al mărfurilor. Sunt 2.000 de sigilii pe care avem în intenţie să le achiziţionăm şi care sper eu cu data de 1 iulie să le putem avea operaţionale”, a declarat Marcel Boloş.