Medicii recunosc: oamenii au murit pentru că nu au fost tratați

Accesul bolnavilor la sistemul de sănătate a fost împiedicat prin alocarea unor resurse limitate de asistență medicală, reducerea activității în alte specialități medicale și prin restrângerea spațiului de lucru, se arată în lucrările medicilor români prezentate la Conferința Națională de Bioetică. Consecințele au fost agravarea stării medicale și creșterea mortalității, susțin aceștia. 

În luna iunie a anului trecut președintele de atunci al Colegiului Medicilor din România, dr.Gheorghe Borcean, avertiza că mor oameni din cauza ocluziilor și peritonitelor, stârnind un adevărat tsunami în sistem. ”Scăderea numărului de pacienți a venit din două cauze. Prima a fost aceea că toată lumea a fost speriată când a văzut corturile de izolare din fața spitalului și nu a mai venit. Am avut abdomene acute, ocluzii, peritonite, infarcte intestinale în stadii terminale, asta a fost. Au murit pentru că au venit în stadii depășite. A fost un război și în război există și victime colaterale. A doua cauză a fost habotnicia administrațiilor de spital și a conducerilor acestora, care nu au făcut internări pentru că au vrut să evite ca unitatea sanitară să devină focar și să se întâmple ca la Suceava. Ce știm sigur, raportat la perioada anilor trecuți, este că numărul de bolnavi care au murit a fost cu 20% mai mare. În perioada stării de urgență și a stării de alertă s-a murit mai mult de infarct, de ocluzii și de cancer”, afirma în iunie 2020 dr.Gheorghe Borcean. Curajul de a spune ce se întâmplă cu adevărat l-a costat pe dr. Borcean, care a fost ulterior linșat atât mediatic, cât și instituțional. La șase luni de la semnalul tras de dr. Gheorghe Borcean, medicii au decis că a sosit vremea să vorbească despre haosul permanentizat din sistem, care a provocat decese în lanț.

Întârziere a tratamentului medical

În lucrarea ”Provocări etice datorate alocării resurselor în timpul pandemiei Covid-19”, prezentată la Conferința Națională de Bioetică de medici și profesori de la UMF ”Victor Babeș” din Timișoara și Facultatea de Medicină a Universității Oradea, s-a subliniat faptul că accesul tuturor persoanelor la resursele medicale ar trebui să fie egal, iar spitalele să își asigure funcționalitatea în condiții optime atât pentru pacienții afectați de Covid-19, cât și pentru bolnavii non-Covid. ”Alocarea unor resurse limitate de asistență medicală, reorganizarea spitalelor, reducerea activității în alte specialități medicale, restrângerea spațiului de lucru, pot duce la întârzieri în tratament, la agravarea stării medicale, la morbiditate și mortalitate. Sunt necesare reglementări substanțiale, care să permită pacienților cu diverse patologii accesul neîngrădit la facilitățile sistemului medical. În opinia noastră, întârzierea tratamentului medical pentru pacienții non-Covid-19 poate fi dăunătoare sistemului medical pe termen lung și, prin urmare, intensifică situația existentă, prin creșterea presiunii asupra sistemului de sănătate din România”, se precizează în lucrarea citată.

Diagnosticați prea târziu

Prof.dr. Elena Gologan, de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, a subliniat la Conferința de Bioetică faptul că întârzierea diagnosticării cancerelor a provocat agravarea acestora și, implicit, scăderea șanselor de supraviețuire ale bolnavilor. ”Închiderea temporară a numeroase cabinete ambulatorii de gastroenterologie a dus la lungirea listelor de așteptare care s-a repercutat nebenefic pentru pacienți, mai ales pentru investigațiile de tip endoscopic, noile norme de igienizare a laboratoarelor de endoscopie și de distanțare temporară a pacienților ducând la prelungirea excesivă a listelor de așteptare. Au fost pacienți cu afecțiuni oncologice la care întârzierea stabilirii diagnosticului a dus la schimbarea stadiului bolii într-unul mai avansat şi, implicit, alterarea șansei de succes terapeutic. Mai mult, accesul tardiv al acestei categorii de pacienți la investigațiile endoscopice a lungit adesea timpul de stabilire a unui diagnostic. Deoarece unele boli digestive pot avea simptome similare cu Covid: febra (în colecistite), diaree (boli inflamatorii intestinale, colite, cancere), dureri abdominale (în cancere, boli funcționale), tuse (în boala de reflux gastroesofagian) trebuie, ca medici, să privim reticent discriminarea de acces la consultație a pacienților ce prezintă aceste simptome”, a precizat prof.dr. Elena Gologan.