Colegiul Medicilor din România nu mai trebuie să fie subordonat politic, iar medicii trebuie să-și recâștige independența profesională, susține președintele organizației, prof.dr. Daniel Coriu. Acesta consideră că este nevoie de o nouă lege a sănătății, dar și de o nouă lege a salarizării, prin care medicii să fie plătiți în funcție de performanță.
Problemele grave cu care se confruntă sistemul de sănătate implică schimbări legislative profunde, începând cu o nouă lege a sănătății, care să corespundă provocărilor momentului, a afirmat prof.dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), la ultima conferință organizată de Academia de Științe Medicale. Acesta a arătat că este nevoie de regionalizare, prin crearea unor spitale moderne, centrate pe actuala distribuție a resursei umane și care să poată rezolva orice fel de patologie.
”Este imposibil să ai spitale performante în fiecare județ. De asemenea, aș propune o împărțire a spitalelor pe nivelul de competență, specific fiecărui domeniu medical. De exemplu, în domeniul meu, hematologia, leucemia acută să fie tratată numai în anumite centre, capabile să ofere toate condițiile de diagnostic și tratament. Foarte importantă în noua lege a sănătății trebuie să fie autonomia totală pentru spitale, pentru policlinici, pentru centrele de permanență, astfel încât activitatea medicală să fie reglată prin cerere-ofertă. Și nu în ultimul rând, legat de personal, am dori o nouă lege a salarizării, diferențiată în funcție de performanță. O altă inițiativă legislativă pe care neapărat trebuie să o avem în vedere și am început deja să lucrăm în această direcție este o nouă lege de exercitare a profesiei medicale, care să fie complet separată de Legea sănătății, o lege modernă, care să reglementeze profesia de medic”, a declarat prof.dr. Daniel Coriu. Acesta a arătat că legea va trebui să răspundă la principalele provocări legate de independența profesională a medicilor și să permită autoreglementarea profesiei medicale.
”Colegiul Medicilor din România trebuie să devină o organizație profesională de drept privat și interes public, cu rol de supraveghere și reglementare a practicii medicale. Avem în România modelul reprezentat de Baroul Avocaților ți de Camera Notarilor. Nu trebuie să devenim, cum suntem acum, subordonați unor legi, subordonați politicului”, a mai afirmat președintele CMR, prof.dr. Daniel Coriu.
”Prea multe procese penale împotriva medicilor”
Noua lege a sănătății ar trebui să rezolve răspunderea juridică a medicului, susține conducerea CMR, care a constatat că, la ora actuală, în România există prea multe procese penale cu implicarea medicilor. ”Răspunderea penală este folosită în România pentru că nu implică costuri, nu trebuie să plătești taxa de timbru, ca la răspunderea civilă. În Statele Unite există aproximativ 250.000 de cazuri de malpraxis pe an și doar 1-2 procese penale pe an. Acolo la penal se ajunge numai în situațiile în care, într-adevăr, există o culpă a medicului. În România estimăm o frecvență de 800 de ori mai mare a acestor cazuri penale. Iar instanța insistă ca, dacă există un prejudiciu, acesta să fie sancționat juridic. Și avem cazuri de medici condamnați cu executare. Trebuie să oprim acest fenomen. Trebuie să facem cumva ca acest lucru să nu se mai întâmple și să identificăm mecanismele legale pentru a reduce răspunderea penală”, a mai precizat prof.dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
Burnout-ul te face cinic
Reprezentanții CMR susțin că fenomenul burnout-ului, al epuizării, are drept consecință faptul că medicii devin distanți, uneori cinici, neempatici și vor practica o medicină defensivă, alterând relația medic-pacient. ”Burnout-ul aduce cu el un risc crescut de greșeli medicale, accidente și malpraxis, care compromit foarte serios calitatea, siguranța și eficiența îngrijirii pacienților”, a afirmat președintele Colegiului Medicilor din România, prof.dr. Daniel Coriu.