Marile investiții ale lui Cîțu! INS arată procente mai mici ca anul trecut

Pe primele șase luni ale acestui an, construcțiile inginerești, adică investițiile guvernamentale, au scăzut cu 0,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Astfel, creșterea economică cu care se laudă Florin Cîțu este doar o creștere a prețurilor de consum. Reprezentanții oamenilor de afaceri i-au cerut premierului să facă publică lista cu proiectele care au fost bugetate și au avut execuție zero.

”Guvernul a schimbat paradigma. E simplu, repet: întâi investim, apoi avem creștere economică, apoi rezultatele sunt împărțite românilor. Vrem să facem din România o destinație pentru investițiile cu valoare adăugată mare. Dragi români, statul este partenerul sistemului privat. Banii nu sunt irosiți, ci folosiți eficient. Antreprenorul este un erou. Acesta este doar începutul. Vă rog să mai țineți minte că este posibilă o creștere economică de două cifre în acest an”, a afirmat premierul Florin Cîțu. În realitate însă, datele INS arată că investițiile Guvernului din primele șase luni ale acestui ani au fost chiar mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, care a inclus lockdown-ul și restricțiile în economie. ”Conform datelor statistice ale INS-ului, construcțiile rezidențiale au tras sectorul de construcții, ceea ce înseamnă exclusiv sectorul privat. Pentru că, dacă ne uităm la construcțiile inginerești, care înseamnă investițiile statului, avem scăderi față de anul trecut, deci cam astea sunt investițiile domnului Florin Cîțu. Într-o jumătate de an, Guvernul a consumat doar o treime din banii alocați investițiilor, când a fost o vreme excepțională de lucrat. Claudiu Năsui, ministrul Economiei, ce măsură a omorât? Măsura 3, cu investițiile care ar fi ajutat IMM-urile. Deci, vorbe. Datele statistice arată clar că investițiile sunt în urmă”, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

I-a luat 6 luni să afle că nu s-a mișcat nimic

Reprezentanții oamenilor de afaceri i-au solicitat premierului să facă publică lista proiectelor bugetate cu execuție zero pentru a vedea, la fiecare minister, cine nu și-a făcut treaba. ”Numai să arunci pe gură că sunt ministere care au avut proiecte bugetate și au execuție zero nu este de ajuns. Bun, arată-mi unde. Ce proiecte? Pentru că asta înseamnă că ăia nu și-au făcut treaba și tu, ca premier, ai tolerat și ți-a trebuit o jumătate de an ca să afli că ăia nu au făcut proiectele. Asta arată clar ineficiența administrării de către miniștri și prim-ministru a banilor care erau disponibili. Singura zonă în care se vede câte ceva este podul de la Brăilă și ce lucrează Umbrărescu pe Centura Bacăului și pe ceva drum la Craiova”, ne-a precizat secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan. Acesta spune că acea creștere economică de 13% vine de la consum, susținut de inflație, pentru că a crescut valoarea consumului, nu cantitatea. ”Toți analiștii spun că tot consumul a rămas principala sursă de creștere, cu o consecință negativă, pentru că deteriorează balanța contului curent, care arată că se consumă din import. Ar trebui să te preocupi să mobilizi canale pentru dezvoltarea producției. Avem producție record de floarea soarelui și o vom exporta ca materie primă, pentru că nu mai avem fabrici de ulei. Ăsta este model african”, mai arată Cristian Pârvan.

Minus pe linie

Potrivit Institutului Național de Statistică, în perioada 1.I-30.VI.2021 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2020, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a crescut pe total cu 6,1%. Pe elemente de structură lucrările de construcţii noi au crescut cu 14,0%. Scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-10,6%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-7,6%). Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au crescut cu 27,7%, iar clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 0,4%, respectiv cu 0,1%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 3,8%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi (+10,0%). Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 10,2%, respectiv cu 7,9%, iar pe obiecte de construcţii, o creştere a avut loc la clădirile rezidenţiale (+17,4%), clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti scăzând cu 1,9%, respectiv cu 0,1%.