România se află la loc de frunte în clasamentul sumelor care trebuie donate Ucrainei, sub forma mascată de girare a mega împrumutului de 5 miliarde de euro. Deși la sărăcie ne poziționăm pe primul loc, cot la cot cu Bulgaria, când a venit vorba de plată, țara noastră a fost propulsată în categoria țărilor bogate, pe un surprinzător loc 13, din 27. Acum Parlamentului îi revine ingratul rol de a semna Acordul de garantare, un document care agravează și mai mult criza financiară a României.
Fără să crâcnească, în stilul caracteristic al celor care ne conduc în prezent, România și-a asumat să suporte o parte din mega împrumutul acordat de UE Ucrainei. Acordul de garantare a fost semnat de Ministerul de Finanțe, dar mai trebuie aprobat de Parlament, mai ales că reglementările în vigoare nu permit majorarea datoriei publice pentru a împrumuta altă țară.
Dincolo de faptul că răsplata Ucrainei pentru eforturile financiare și logistice făcute până acum de România a fost anularea drepturilor minorității române din această țară și prigonirea preoților români ortodocși, împovărarea bugetului cu peste 60 de milioane de euro este o lovitură extrem de grea, în condițiile crizei economice grave pe care o traversăm. Mai mult, inexplicabilă este repartizarea unei cote foarte mari din donația pentru Ucraina, de 60.453.864 de euro, care ne plasează pe locul 13, din 27 de țări UE. Bani mai puțini vor plăti state precum Cehia, Grecia, Croația, Ungaria, Luxemburg, Portugalia sau Slovacia. Contribuția benevolă obligatorie a României pentru Ucraina este aproape de cea a Finlandei, care va plăti 64 milioane de euro. Comparativ, Bulgaria va trebui să achite doar 16,6 milioane de euro. Sigur că cele peste 60 de milioane de euro pe care suntem obligați (nu știu de ce) să le dăm Ucrainei nici nu se compară cu miliardul de euro pe care îl mai avem de plătit pentru vaccinurile anti-Covid pe care Ursula von der Leyen ne-a forțat să le cumpărăm, profitând și de Guvernul extrem de maleabil de atunci.
Parlamentul este cheia
Parlamentul României, dacă ar fi, cu adevărat, Parlament, și nu marionetă a Guvernului și președintelui Klaus Iohannis, ar trebui să invoce articolul 6 al Deciziei (UE) 2022/1628 a Parlamentului European și a Consiliului. Conform acestuia, o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare excepționale din partea Uniunii ar trebui să fie ca Ucraina să respecte atât mecanisme democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartid, cât și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. Războiul în desfășurare și, în special, instaurarea legii marțiale actuale, nu ar trebui să aducă atingere respectivelor principii, în pofida concentrării puterii la nivelul executivului, se mai arată în articol. În acest moment avem deja două încălcări grave ale drepturilor minorității române din Ucraina, interzicerea învățământului în limba maternă și a ortodoxiei, dat fiind că preoții români ortodocși din Cernăuți au ajuns să fie vânați cu Kalasnikovul prin biserici. Pentru a aproba acest Acord de garantare, Parlamentul ar trebui să pună condiții Ucrainei să respecte drepturile românilor din teritoriile istorice. Măcar atât să facă pentru pomana de 60 de milioane de euro din partea unei țări adusă de UE în pragul falimentului.
Care sunt sursele de finanțare?
Într-o formă mai alambicată, Ministerul Finanțelor a arătat că, la momentul executării garanției, România se va împrumuta ca să poată face donația către Ucraina. Fără să menționeze dacă ne și permitem să majorăm datoria publică. Potrivit Acordului de garantare semnat de țara noastră, obligaţiile Garantului sunt obligaţii continue și produc efecte depline atât timp cât şi până când toate sumele datorate de Uniune în legătură cu împrumuturile au fost plătite, şi toate celelalte obligaţii reale sau contingente ale Uniunii, în temeiul acestora sau în legătură cu acestea, au fost achitate integral.