Nutriţioniştii ne învaţă cum să facem diferența între alimentele de calitate si cele falsificate.
În cazul alimentelor, falsificarea are dublu impact: cheltuiești mult pe mâncare proastă, iar consumul unor produse contrafăcute îți poate afecta sănătatea.
Cele mai falsificate produse
Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul, urmate de vin și băuturi alcoolice. Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care se obțin sunt limitate ca și cantitate.
Pentru a păstra costuri mai mici, a apărut uleiul extravirgin de măsline care conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este „învechită” câteva săptămâni, în loc de 2-3 ani.
Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție. Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate, este un nou semn de neîncredere.
Când cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat, confor Pro TV.
Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea transparenței și calității.
Românii mănâncă otrava străinilor
Rafturile din supermarketuri sunt pline cu legume şi fructe de import. Astfel se face că 40% dintre fructele consumate și 30% dintre legume sunt aduse din alte țări, însă unele sunt tratate cu substanțe periculoase pentru consum.
Inspectorii sanitari au descoperit 38 loturi de fructe și legume cu pesticide peste limite, cele mai multe cu proveniență din Turcia și Egipt.
Inspectorii ANSVSA au găsit pesticide peste limite la roșii, ardei, morcovi, porotocale, mandarine și nectarine aduse din Turcia și Egipt, mere din Polonia și Ucraina, dar și salată din Serbia.
În primele 9 luni ale acestui an, Autoritatea pentru Siguranța Alimentelor a testat doar 1.377 de fructe și legume aduse din afara țării pentru a vedea dacă acestea conțin pesticide peste limite, conform Antena 3.