Vulnerabilități grave în sistemul de apărare și ordine publicăMinisterul Afacerilor Interne a pierdut, în perioada 2009-2023, 23.147 posturi, în timp ce Ministerul Apărării Naționale, a rămas fără 7.008 posturi, atrage atenția Consiliul Fiscal. În cele două instituții s-au înregistrat, anul trecut, cele mai importante reduceri de personal din toate ministerele, cu 1.860 la MAI și 752 la MApN, exact în domeniile cele mai deficitare. La polul opus s-au situat Ministerul Sănătății, cu o creștere a numărului de posturi ocupate de 29.065, și Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o majorare de aproape 14.000 de posturi.
Pe fondul unei creșteri accelerate a infracționalității, scăderea numărului de posturi în MAI, cu peste 23.000 între 2009 și 2023, arată clar o viziune deformată asupra realităților a celor care ne conduc. La fel și în cazul MApN, unde reducerile de posturi suprapuse și cu demisiile pe bandă rulantă din ultimii ani au creat o adevărată vulnerabilitate în sistemul de apărare.
Cifrele au fost semnalate de Consiliul Fiscal, în raportul anual pe 2023, recomandarea acestuia fiind ca angajările să fie făcute în zonele deficitare identificate, apelând și la transferuri de posturi din zonele cu excedent de personal către cele cu deficit din sistemul bugetar.
”Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180 de mii, în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi. Ajustarea înregistrată în perioada 2009-2023 s-a produs în special la nivelul autorităților executive locale (-30.421 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor Interne (-23.147 posturi ocupate), altor instituții finanțate integral din venituri proprii (-12.463 posturi ocupate), Ministerului Justiției 44 (-10.826 posturi ocupate), Ministerului Finanțelor (-8.837 posturi ocupate) și Ministerului Apărării Naționale (-7.008 posturi ocupate)”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
Aproape 1,3 milioane de bugetari
Comparativ cu 2005, când existau 1.232.622 de bugetari, în 2023, numărul acestora a ajuns la 1.292.559. Vârful a fost atins în 2008, când România a înregistrat un număr record de 1.398.222 de bugetari. Între 2009 și 2023, cele mai mari creșteri ale posturilor ocupate s-au raportat în sistemul sanitar (+29.065), Înalta Curte de Casație și Justiție (+13.912 posturi ocupate), Secretariatul General al Guvernului (+2.493 posturi ocupate), unitățile din învățământul superior de stat (+2.147 posturi ocupate) și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (+2.131 posturi ocupate). În 2023, majorările de personal s-au înregistrat în special la nivelul Ministerului Educației (+7.292 posturi ocupate), autorităților executive locale (+3.974 posturi ocupate) și unităților de învățământ superior de stat (+2.073 posturi ocupate). Culmea este că majorarea personalului din educație s-a făcut pe fondul unei scăderi dramatice a populației școlare în toate structurile de învățământ. De cealaltă parte, cele mai importante reduceri de personal au fost înregistrate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (-1.860 posturi ocupate) și Ministerului Apărării Naționale (-752 posturi ocupate).
Angajații din privat, mai săraci cu 1.000 de lei
Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns, în anul 2023, la 8.155 lei/lună, cu 11,76% mai mare decât în anul 2022, depășindu-l cu 13,75% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 7.169 lei/lună (în creștere cu 15,33% comparativ cu cel din anul precedent), mai arată Consiliul Fiscal. Ținând cont de domeniile de activitate ale sectorului public, cele mai importante trei ca pondere au avut următoarea evoluție a salariului mediu brut în trimestrul IV al anului 2023 față de trimestrul IV al anului 2022: în administrație publică și apărare dinamica înregistrată a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
