Inflația prețurilor de consum înregistrează rate nemaiîntâlnite în ultimele patru decenii. Cum inflația nu mai este scăzută, nici ratele dobânzilor nu mai sunt scăzute. Epoca “scăzut pentru mult timp” s-a încheiat, cel puțin deocamdată. Va fi o schimbare de durată?
În ultimele două decenii, Banca Reglementelor Internaționale a oferit o perspectivă diferită de cea a majorității celorlalte organizații internaționale și a principalelor bănci centrale. În special, a subliniat pericolele pe care le reprezintă politica monetară ultraușoară, datoria ridicată și fragilitatea financiară.
Și de această dată, Raportul său economic anual oferă o analiză valoroasă. Rezumă experiența recentă la “o inflație ridicată, o rezistență surprinzătoare a activității economice și primele semne de stres serios în sistemul financiar”.
Proporția articolelor din coșul de consum cu creșteri anuale ale prețurilor de peste 5% a ajuns la peste 60% chiar și în țările cu venituri modeste. Salariile reale au scăzut substanțial în acest episod de inflație. Companiile ar putea recupera o parte din aceste pierderi, fără a menține inflația la un nivel ridicat, cu condiția ca profiturile să fie restrânse.
Fragilitatea financiară face ca răspunsurile politice să fie și mai greu de calibrat. Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale, raportul dintre datoria brută globală și PIB era cu 17 % mai mare la începutul anului 2023 decât chiar înainte de criza financiară din 2008.
Ratele dobânzilor în creștere au provocat deja mari probleme pentru gospodării și producători. Costurile împrumuturilor se acumulează în toate sectoarele expuse riscurilor legate de datorii și scadențe.
O astfel de combinație de presiune inflaționistă cu fragilitate financiară nu a existat în anii 1970, notează Bloomberg. În parte din acest motiv, “ultimul kilometru” al călătoriei dezinflaționiste ar putea fi cel mai greu, sugerează BRI.
Se va dovedi ceea ce trăim acum o schimbare durabilă în mediul monetar sau doar una temporară? Pur și simplu nimeni nu are curajul să răspundă. Depinde în ce măsură inflația ridicată a fost doar produsul șocurilor de ofertă. Depinde dacă societățile care nu s-au obișnuit de mult timp cu inflația vor decide că reducerea acesteia este prea dureroasă, așa cum s-a întâmplat în atât de multe țări în anii 1970. Depinde, de asemenea, de măsura în care fragmentarea economiei mondiale a redus permanent elasticitatea ofertei.
Sunt prea multe “depinde”, chiar și într-un ocean de incertitudini. Prin urmare, se așteaptă tensiuni semnificative, deoarece ratele reale ale dobânzii mai mari fac ca nivelurile actuale de îndatorare să fie greu de susținut.