Lovitură cruntă pentru orașele țării. Amenzile de la UE pentru gropile de gunoi, plătite din bugetele locale

Amenzile de peste două milioane de euro, instituite de UE pentru România, în urma neînchiderii gropilor de gunoi, vor fi plătite din bugetele locale. Inițial, Ministerul Finanțelor va plăti amenda și penalitățile aferente, urmând să recupereze banii de la orașele și municipiile care nu au luat măsuri de ecologizare. Măsura va constitui o lovităr dură pentru localitățile românești, care se zbat să supraviețuiască cu bugete infime.

România este obligată să plătească bani grei după condamnările de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin hotărâri succesive care vizau calitatea aerului. Prima hotărâre s-a luat în 30 aprilie 2020, în cauza C-638/18, având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru privind calitatea aerului înconjurător și depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru microparticule în București, urmată de procedura de infringement privind valorile-limită pentru dioxidul de azot deschisă de Comisia Europeană. Ulterior, ca urmare a faptului că România nu a închis toate cele 68 de depozite neconforme de deșeuri, în data de 23.02.2022, Grefa Curții de Justiție a Uniunii Europene a transmis cererea introductivă de instanță în Cauza C-109/22, având ca obiect procedura de infringement privind neexecutarea hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene vizând depozitele de deșeuri. Procedura scrisă a fost finalizată în data de 29.09.2022, iar în prezent se așteaptă hotărârea CJUE. În acest context, cheltuielile de judecată, suma forfetară și penalitățile cominatorii care decurg din condamnarea statului român se plătesc de la bugetul de stat. Potrivit legislației de mediu din România, primarii, președinții de consilii județene, Consiliul General al Municipiului București, prin aparatul de specialitate al primarului general al municipiului București, au atribuţii şi responsabilităţi privind menţinerea a calităţii aerului și în desfăşurarea activităţilor de depozitare a deşeurilor, arată Ministerul Mediului. În ce privește depozitarea deșeurilor, în situaţia în care depozitul în operare atinge pragul de 75% din capacitatea proiectată, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a lua măsuri pentru deschiderea unui depozit de deşeuri municipal.

Executare silită

Potrivit prevederilor art. 260 alin. (2) din TFUE, atunci când statul membru nu a luat măsurile necesare pe care le implică executarea unei hotărâri anterioare a CJUE, prin care s-a constatat o încălcare a dreptului Uniunii, Comisia Europeană poate propune CJUE să impună sancțiuni financiare statului membru, ce se pot concretiza atât în plata unei sume forfetare minime, cât și în plata unor penalități cominatorii. În prezent, pentru România suma forfetară minimă este stabilită la 1.708.000 euro, iar penalitățile cominatorii sunt cuprinse între 1.830 euro și 109.800 euro pe zi de întârziere. ” Obligația României de plată trebuie îndeplinită, iar aceste plăți care decurg din condamnarea statului român este necesar a se realiza de la bugetul de stat. Astfel, suma forfetară și penalitățile cominatorii care decurg dintr-o posibilă condamnare a statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea valorilor-limită pentru poluanții din anexa nr. 1 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, se va suporta din bugetul Ministerului Finanţelor. Sumele plătite se vor recupera de la autorităţile publice locale, în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare și se constituie titlu executoriu la bugetul local”, se precizează într-un proiect de Ordonanță de Urgență, inițiat de Ministerul Mediului.

Curtea de Justiție nu acceptă argumente

Potrivit Curții de Justiție Europene, chiar dacă operatorii economici sau autoritățile locale sunt în culpă, acest aspect nu exclude și nu atenuează răspunderea statului pentru nerespectarea dreptului Uniunii Europene. O soluție indicată chiar de instanța Uniunii Europene a fost asumarea de către autorități a obligației de a se substitui unui operator aflat în mod vădit în culpă, ulterior fiind urmărită recuperarea cheltuielilor de către stat. În acest context, în care România este obligată să plătească milioane de euro pentru gropile de gunoi, trebuie reamintit sabotajul instituțiilor publice împotriva firmei românești ”Eco Solution”, a inginerului Costin Frâncu, inventatorul unei instalații care valorifica deşeurile prin transformarea lor în energie termică şi energie electrică, cu zero noxe. Autoritățile române au refuzat, însă, constant, să-i dea autorizație de mediu.