Lovitură cruntă. Crește punctul amendă. 400 de lei, cea mai mică sancțiune

Vestea bună a majorării salariului minim brut la nivel național, de la 1 ianuarie 2025, a fost contracarată de o veste cât se poate de proastă. Punctul amendă se va majora pe măsură, ajungând la 202,5 lei, de la 165 de lei cât este acum. Consecința este că cele mai mici sancțiuni se vor situa între 400 de lei și 600 de lei, astfel că încasările bugetare vor crește consistent. Deși Guvernul a adoptat joi hotărârea, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a dat aviz negativ majorare a salariului minim, după cum semnalează BNS.

Graba Guvernului de a majora salariul minim de la 1 ianuarie 2025 are, clar, legătură cu alegerile parlamentare de duminică, însă vestea nu este una tocmai bună. Chiar în hotărârea de guvern adoptată de Executiv se specifică negru pe alb că majorarea salariului minim brut pe țară va conduce și la majorarea punctului amendă, ceea ce înseamnă că plafonarea la 165 de lei, care funcționează până la sfârșitul acestui an, nu va mai fi prelungită.

Astfel, punctul amendă va ajunge la 202,5 lei, ceea ce înseamnă că cea mai mică sancțiune se va situa între 400 de lei și 600 de lei. Conform legislației în vigoare, există 5 clase de amendă, primele 4 fiind dedicate persoanelor fizice, în timp ce a 5-a se aplică doar persoanelor juridice. Pentru clasa I se aplică 2-3 puncte amendă, pentru clasa II, 4-5 puncte amendă, pentru clasa III, 6-8 puncte amendă, pentru clasa IV, 9-20 de puncte amendă, iar clasa V are 100 puncte amendă.

Potrivit hotărârii de guvern adoptată joi, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va crește la 3.700 lei lunar, la 4.050 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 9,46 %, față de luna decembrie 2024, susține Executivul.

”Modificarea salariului de bază minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă, întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare -art.98)”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Totul e roz

Guvernul explică faptul că majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată va avea efecte pozitive la nivel social, prin stimularea ocupării și prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor. În România, beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 843.668 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de 15,5 % din numărul total de salariați activi. Însă, potrivit Executivului, de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.050 de lei va beneficia un număr de 1.823.520 salariați. Și asta pentru că, așa cum au tot semnalat sindicatele, peste 1,8 milioane de români depășeau doar simbolic salariul minim, cu 100-300 de lei brut.

”Majorarea va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are impact asupra creșterii consumului cu o influență și asupra importului bunurilor de consum. Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați(femei, tineri,etc.)”, arată Guvernul.

S-a sucit Boloș

Blocul Național Sindical (BNS) a apreciat poziția responsabilă a părții patronale, care, în cadrul Consiliului Economic și Social (CES), a votat pentru un aviz favorabil pe proiectul de hotărâre de guvern privind majorarea salariului minim.

”Cu toate acestea, ne exprimăm surprinderea și dezamăgirea față de poziția ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, care, deși a participat activ la discuțiile din cadrul Consiliului Național Tripartit și nu a formulat obiecții, a emis ulterior aviz negativ asupra acestei hotărâri de guvern. În contextul tumultuos al alegerilor din această perioadă, considerăm cu atât mai necesar ca Ministerul Finanțelor să ofere explicații clare și transparente privind motivele acestei decizii contradictorii. Este important ca deciziile guvernamentale să rămână consecvente și să reflecte angajamentele luate în fața partenerilor sociali”, a transims BNS.