Obligația producătorilor interni de gaze de a se raporta la prețurile bursei de la Viena, instituită de guvernul liberal, își arată acum consecințele dramatice. România, deși își produce singură aproape 90% din necesarul de gaze, se zbate să supraviețuiască jocurilor politice care au aruncat prețurile în aer. Mai mult, dezechilibrul dintre cerere și ofertă a fost creat și de reducerea producției de către austriecii de la OMV Petrom.
Cu rezervele pe care le deține, în afara celor din Marea Neagră, România poate asigura, din producția proprie, 11 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, la un necesar interm de 13,5 miliarde de metri cubi, maximum 14 miliarde de metri cubi pe an, ne spune Adrian Volintiru, fostul director general al Romgaz. Din cantitatea totală, jumătate este asigurată de Romgaz, iar cealaltă jumătate de OMV Petrom.
”În principiu, se poate asigura și mai mult gaz, dacă toate sondele ar fi în funcțiune, dacă nu ar fi inundate. Toată Europa este cu prețurile sus de tot, iar Romgaz și OMV Petrom sunt obligați să scoată gazul pe bursă la un preț care depinde de bursa de la Viena. Și atunci nu ai cum să vii tu, România, cu prețuri mici și restul să vină cu prețuri mari, trebuie să se aliniezi, nu ai ce face. E prețul mare în Europa? Și noi suntem obligați să-l dăm la preț mare. Nu este corect, dar în legislația noastră, începând cu anul 2020, din iulie, s-a introdus obligativitatea de a ne raporta cu prețul gazelor la bursa de la Viena, în procent de 95%. Pe vremea aceea prețul la Viena era 5 euro și Romgazul a fost nevoit să vândă sub cost, ceea ce pentru o companie de stat este inadmisibil. Între timp lucrurile s-au schimbat, au urcat prețurile până la cer, asta este conjunctura. Schimbarea legii s-a făcut la decizia ANRE-ului, care a motivat că, în acest fel, crește masa de cash în circulație și se mărește transparența. Eu și directorul comercial al Romgaz de la vremea aceea ne-am opus acestei legi și am încercat să îndreptăm lucrurile, dar nu am reușit. Este ca și cum am fi trecut brusc la euro, cam așa s-a resimțit și se resimte în piață”, ne-a declarat Adrian Volintiru, fostul director general al Romgaz.
Nicio barieră la export
În Legea 123 se stipula că trebuie acoperit consumul intern și apoi se poate face export, însă Comisia Europeană a considerat că este barieră la export și a fost eliminat din lege articolul respectiv, ne spune Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociația producătorilor de energie electrică din România HENRO. În timp ce anul acesta Romgaz și-a crescut producția, OMV a scăzut-o. Pe lângă scăderea producției se adaugă și exporturile de gaze din România ale austriecilor de la OMV Petrom, toate acestea creând un dezechilibru între cerere și ofertă, care a pus și mai multă presiune pe prețurile gazelor. ”Pentru că exportul nu este interzis, România nu ar putea să vândă cu mult sub prețul bursei de la Viena, pentru că tot gazul ar pleca la export. Acum toți furnizorii au un mix de gaze, de la intern și de la ruși, cam 20%, iar gazul rusesc este mai scump acum pentru că, în prag de iarnă, întotdeauna prețul crește, mai ales pentru România. Noi nu avem o poziție privilegiată în raport cu rușii pentru că nu suntem un client constant, care să cumpere vara cantități însemnate sau care să încheie contracte pe termen lung. Noi cumpărăm doar pentru a acoperi niște vârfuri de iarnă și, ca la orice piață spot, îl iei la prețul la care vor rușii”, ne-a precizat Silvia Vlăsceanu, director executiv al HENRO.
Jocuri politice
Analiștii din sectorul energetic susțin că nu a crescut cererea de gaze în Europa, care își revine la nivelul de dinainte de pandemie, ci în Asia, în China și Japonia. ”Chinezii au construit cu gazoduct care îi leagă de Rusia și de unde se alimentează direct. Iar rușii, pe bună dreptate, o consideră o afacere bună, dacă au cerere și preț mai bun în China, de ce să dea în Europa, mai ales că Europa le tot pune bețe în roate și Nord Stream nu este nici acum autorizat și pus în funcțiune. În plus, Europa a mizat pe gazul lichefiat din SUA, pentru care îți trebuie flotă de vapoare speciale, dar nu cred că va fi foarte comercială această tehnologie cu transport pe distanțe lungi, pentru că se adaugă niște costuri. Oricum, cert este că gazul natural a devenit un instrument politic”, a afirmat directorul executiv al HENRO, Silvia Vlăsceanu.