Concediul de odihnă este un drept al angajaților de care nu pot fi privați.
Trebuie să se regăsească în mod obligatoriu în contractul individual de muncă.
Ce spune Codul Muncii
Legislația muncii prevede faptul că salariații care s-au întors din concediu medical pot beneficia în continuare de concediul de odihnă.
Concediul de odihnă la care are dreptul un salariat, precum și durata minimă a acestuia, sunt reglementate de Legea 53/2003 – Codul Muncii. Art. 144.
În durata concediului de odihnă anual nu intră sărbătorile legale în care nu se lucrează, sau alte zile libere plătite stabilite prin contractul colectiv, scrie rtv.net.
Angajaţii care primesc 10 zile de concediu în plus
Salariaţii din România au dreptul la zece zile de concediu în plus pe an, beneficiu de care foarte puțin angajați știu. Angajaţii au dreptul de a lipsi de la muncă în cazul unor situații neprevăzute de urgență familială, precum boală sau accident.
Acest drept este specificat clar în Codul Muncii.
Angajaţii sunt nevoiți însă să notifice în prealabil angajatorul. Este vorba despre o modificare a articolului 152^2 introdus prin Legea nr. 283/2022 și actualizat în 2024 care permite salariaților să lipsească de la locul de muncă în situații critice generate de boli sau accidente care impun prezența imediată a acestora.
Potrivit reglementărilor, perioada de absență nu poate depăși 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic. Odată cu introducerea acestui drept, concedierea salariatului în această perioadă este strict interzisă.
Conform procedurilor stabilite în Regulamentul intern, neprezentarea dovezilor privind urgența familială transformă aceste absențe în absențe nemotivate, fiind înregistrate în ReviSal.
Şi angajatorul trebuie să-şi especte partea lui. Cine nu acordă dreptul angajatului este sancţionat cu amenzi cuprinse între 4.000 lei și 8.000 lei, conform articolului 260 alin. (1) lit. u) din Codul Muncii.